„Valoarea creanţelor revendicate de cei 381 creditori însumează 5,4 miliarde lei. Dintre acestea doar 3,5 miliarde au fost recunoscute de către administratorul judiciar, 1,1 miliarde lei au fost respinse, iar 800 milioane au fost admise sub condiţia prezentării unor documente justificative suplimentare. Un număr de 74 creditori cărora li s-au respins creanţele au formulat contestaţii la Tabelul Preliminar întocmit de administratorul judiciar. Valoarea creanţelor ce fac obiectul acestor contestaţii este de peste 1,9 miliarde lei”, se arată într-un comunicat al administratorului judiciar, Euro Insol.
Compania arată că principala cauza a insolventei Hidroelectrica a fost reprezentată de contractele bilaterale cu traderii de energie electrică, prin care societatea de stat a fost prejudiciată cu peste 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012.
Contractele directe au fost denunţate, iar cantitatea de energie disponibilizată astfel a fost vândută pe bursă la un preţ mai mare, generând în ultimele cinci luni ale anului trecut venituri suplimentare de peste 50 milioane euro, potrivit sursei cttate.
„La termenul din 20 martie 2013 s-au judecat contestaţiile formulate de Energy Holding, Alpiq RomEnergie şi EFT AG privind denunţarea contractelor bilaterale şi contestaţiile Alro, Elsid şi Electrocarbon privind activarea clauzei de forţă majoră din 7 august până la 1 decembrie 2012. Având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat de 3 ori pronunţarea, până la 10 aprilie 2013. Astfel, a respins contestaţia formulată de Alpiq RomEnergie prin care solicita daune de 719 milioane lei, contestaţia Energy Holding prin care solicita 91 milioane lei, Alro SA 129 milioane lei, Elsid 13 milioane lei, Electrocarbon 18 milioane lei”, se precizează în comunicat.
Din cele 74 de contestaţii au fost soluţionate până în prezent 73. Contestaţia Alpiq RomIndustries va avea termen de judecată, cel mai probabil, în luna mai.
Hidroelectrica este deţinută de Ministerul Economiei şi se află în insolvenţă din iunie anul trecut.
Compania a bugetat pentru acest an un profit brut de 434 milioane lei, la o producţie de 13 TWh. Câştigul ar urma să ajungă astfel la un nivel record, depăşindu-l pe cel din 2010, de 284 milioane lei.