Rehn a dat detalii privind situaţia din Spania – unde băncile au început să-şi majoreze capitalul din surse private, dacă se confruntau cu probleme financiare, operaţiune urmată de recapitalizări la nivel naţional. Doar ca ‘al treilea’ mijloc trebuie luată în calcul recapitalizarea directă a instituţiilor de creditare prin intermediul ESM.
Rehn a admis că există ‘incertitudini considerabile’ asupra detaliilor prin care vor fi conectate în UE recapitalizarea directă şi mecanismul de decizie privind băncile.
Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a provocat temeri când a sugerat că pachetul de asistenţă financiară pentru Cipru, care a inclus pierderi masive pentru cei cu depozite bancare de peste 100.000 de euro, ar putea fi folosit în viitor ca model pentru asistenţa financiară din zona euro.
‘Regulile jocului trebuie clarificate rapid, astfel încât să putem merge mai departe cu această discuţie privind recapitalizarea directă’, a afirmat Rehn, exprimându-şi speranţa că Eurogrupul ar putea adopta reglementările privind utilizarea ESM până la sfârşitul lui iunie.
De asemenea, comisarul european pentru afaceri economice şi montare a dat asigurări că există ‘semne de redresare’ a economiei zonei euro, dar acestea încă sunt ‘fragmentate’.
După negocieri dure cu UE, BCE şi FMI, Cipru a acceptat închiderea Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă a ţării, în timp ce depozitele garantate, cele mai mici de 100.000 de euro, urmează să fie mutate la Bank of Cyprus. Depozitele negarantate, cele mai mari de 100.000 de euro, urmează să înregistreze pierderi de 4,2 miliarde de euro.
Această abordare, cunoscută sub denumirea de „bail-in”, deoarece acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni suportă primii costurile programelor de restructurare, marchează o schimbare radicală a modului de abordare după trei ani de criză în care contribuabilii din zona euro au fost cei care au plătit pentru soluţionarea problemelor băncilor şi guvernelor prin numeroase programe de salvare.
Potrivit lui Dijsselbloem, procesul prin care guvernele şi contribuabilii suportă costurile trebuie să înceteze, iar momentul actual, în care se înregistrează o acalmie pe pieţele financiare, este unul adecvat pentru a face această modificare.
Însă dacă acest model va fi adoptat de zona euro ar putea da o lovită planului pus la punct în urmă cu nouă luni de liderii zonei euro pentru soluţionarea crizei datoriilor. Atunci liderii europeni au decis că Mecanismul European de Stabilitate va putea să recapitalizeze în mod direct băncile în ideea de a rupe legătura între băncile slabe şi guvernele slabe obligate să vină în ajutorul lor.
Potrivit lui Dijsselbloem, obiectivul actual este ca ESM să nu fie utilizat. ‘Cred că abordarea pe care trebuie să o urmăm este următoarea: să soluţionăm problemele băncilor uitându-ne mai întâi în interiorul băncilor, înainte de a ne gândi la bani publici sau alte instrumente care să vină din partea publică. Băncile ar trebui să fie capabile să se salveze singure, sau cel puţin să se restructureze şi să se recapitalizeze singure cât mai mult posibil’, a apreciat Dijsselbloem.
Şeful Eurogrupului a spus că a discutat noua abordare cu participanţii de pe piaţa financiară şi se aşteaptă ca aceştia să se adapteze la noul regim în timp.