„Deocamdată, până se aprobă noua formă a Ordonanţei 116/2006, aceasta este decizia autorităţilor: procedura de disponibilizare este suspendată. Dar, imediat ce se aprobă această Ordonanţă, care presupune şi plăţi de salarii compensatorii de la stat, urmează să se reia. Dacă cel care urmează să cumpere Oltchim, inclusiv cu Arpechim, platforma petrochimică Bradu, va fi cu siguranţă interesat să recheme disponibilizaţii de la combinat şi să dimensioneze cum va considera de cuviinţă personalul. În momentul de faţă, cei care vor să ne sprijine pentru salvarea societăţii, finanţatori şi traderi, au pus, ca una dintre condiţiile importante, disponibilizarea aceasta de personal. S-a ajuns la o cifră: 1.055 de salariaţi vor pleca, dintr-un total de 3.318, 485-495 vor rămâne în şomaj tehnic. Ceea ce înseamnă că, practic, putem vorbi despre concedieri cam la 1.600 de persoane. Acestea sunt cifre care au fost discutate inclusiv cu sindicatele’, a explicat Piperea.
El a precizat că procedura disponibilizării este suspendată în prezent, fiind condiţionată de emiterea Ordonanţei, care nu priveşte doar Oltchim, dar se va face, fiind obligatorie atât din punct de vedere al pregătirii societăţii pentru reorganizare, cât şi din cel al condiţiilor puse de finanţatori.
Gheorghe Piperea a subliniat că disponibilizarea şi ştergerea creanţelor sunt măsuri presupuse de insolvenţă, dar a atras atenţia că, în cazul falimentului, ar pleca acasă toţi cei 3.318 salariaţi de la Oltchim, dar şi mulţi alţii din industria orizontală.
‘Se vorbeşte despre insolvenţă, dar lumea se miră că sunt preconizate disponibilizări şi ştergeri de creanţe. Insolvenţa înseamnă disponibilizări şi ştergeri de creanţe, uneori în totalitate. Insolvenţa presupune aceste două măsuri dure, dureroase, cu impact care, pe termen scurt, sunt este foarte dur. Măsurile nu se iau însă pentru a face lumea să sufere ci pentru a salva pacientul. Dacă salvezi pacientul, atunci este posibil ca aceste ştergeri de creanţe, inclusiv datorii către stat, să fie recuperate în timp, iar oamenii, locurile de muncă, să fie recreate, chiar majorate în timp. Pe de altă parte, dacă se ajunge la faliment în loc de insolvenţă, înseamnă ştergerea totală a celor 693 milioane euro datorii. De fapt, nici măcar 20 milioane euro, după calculele noastre, nu se vor duce la creditori, pentru că, a vinde Oltchim la fier vechi, înseamnă să îl decontaminezi, iar asta presupune 60 până la 80 milioane euro, iar valoarea activelor este de în jur de 100 milioane euro. A intra în faliment înseamnă nu doar că pleacă acasă 3.318 salariaţi, ci toţi cei care lucrează în industria orizontală, începând cu mari întreprinderi din Vâlcea, ca de exemplu CET Govora, Uzinele Sodice Govora, Salrom, şi continuând cu toate micile sau mediile companii care depind de Oltchim’, a mai spus reprezentantul administratorului judiciar.
Guvernul a aprobat, în 23 ianuarie 2013, Memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA. Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim este consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring RPRL