Alarmă pe piața cărnii de pasăre: redevenim dependenți de importuri. Consumatorul plătește mai mult, fermierii încasează mai puțin

Până anul trecut, crescătorii de pasăre din România asigurau în proporție de aproximativ 97% necesarul de consum al populației, existând totodată exporturi pe un trend ascendent. De anul trecut însă, urmare a pandemiei dar și a secetei prelungite, producția și exporturile au început să scadă, în timp ce importurile au devenit tot mai importante atât în valoare cât și în volum.

Din datele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) patronatului de profil, ponderea importurilor în total producție internă a ajuns la 40%, producția a scăzut cu 17%, importurile s-au diminuat cu 9-10%, iar exporturile sunt cu 5% mai mici decât în 2019. În plus, costurile cu inputurilor (mâncare animale) au crescut, urmare a secetei prelungite și s-au creat stocuri prin închiderea HORECA, în contextul în care 20-23% din producție ajungea în restaurante. “Considerăm că acest procent de 40% ar trebui să fie un semn de alarmă pentru autorități. 40% comerț intracomunitar înseamnă că suntem într-o situație foarte delicată. Mai ales că prețul la poarta fermei a scăzut foarte mult. Avem cele mai mici  prețuri la poarta fermei din UE la carne și ouă. Suntem sub prețul de cost, în timp ce consumatorul mănâncă mai scump. Raportând la decembrie 2019, la poarta fermei, prețurile au scăzut la carne  cu 10%, iar la ouă cu 17%, în timp ce consumatorul a mâncat cu 2% mai scump la carne și ouă. Acest lucru a făcut din nou ca sectorul să sufere, pentru că rulajul a dus la creșterea  stocurilor”, a declarat Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, la RFI.

Importuri la preț de dumping. Oros: „Mâncați românește, deși mai scump!”

Reprezentantul industriei vorbește, de asemenea, despre “prețuri de dumping mai ales din Polonia”. „ De acolo vin cele mai mari importuri, mai ales de carne de pasare, iar fermierii sunt disperați pentru că nu înțeleg  de ce peste 100.000 de tone de carne vin sub prețul de comercializare din UE și sub prețul de cost al fermierilor din statele membre. Am cerut autorităților să depisteze care sunt problemele atât pe partea de comerț intracomunitar cât și în retail, pentru a le elimina”, a mai explicat Van.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, susține că problema prețurilor de dumping la carnea de pasăre este una veche și că răspunsul este la consumator, care ar trebui să cumpere produse autohtone, chiar dacă sunt mai scumpe. “Presupunem că acolo (Polonia n.red) se fac și altfel de subvenții, mascate. Nimeni nu își explică. Dar până când vom găsi alte pârghii, trebuie să o folosim pe cea a cumpăratorului. Trebuie să cumpărăm produse autohtone, chiar dacă uneori produsele autohtone par mai scumpe. Momentan nu pot promite că găsim alte pârghii care trebuie finanțate. Nu pot crea așteptări”, a declarat Oros.

Citește și

Cum au polonezii prețuri mici la carne. O posibilă explicație

Cu o posibilă explicație privind „prețul de dumping din Polonia”, dar și cu o soluție pentru situația stocurilor vine însă reprezentantul Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, referindu-se la schemele de calitate, ce funcționează în alte state membre (Polonia, Franța, Austria) ca mecanisme de promovare a produselor autohtone și nu numai. Și în România există astfel de scheme precum Calitate Garantată, dar momentan programele de promovare au fost sistate.

„ În mai 2020, ministrul Oros spunea că singura modalitate inteligentă prin care îi putem ajuta pe producătorii români fără a intra în infringement este folosirea schemele de calitate. Trebuie să urmăm această cale. Pentru că de atunci nu am mai văzut nicio acțiunea la minister pentru crearea schemelor astfel încât să avea produse eligibile la finanțare ( prin fonduri UE n.red). Atunci când avem un produs din Polonia și unul din România, dacă tu nu poți interveni în procesul de producție și să ajuți producătorul, de la ieșirea de pe poarta fermei și până al consumator, avem între 30 și 50% costuri. Statele membre prin aceste mecanisme al schemelor de calitate intervin și finanțează. De aceea produsul polonez este mai ieftin decât produsul românesc pe piața românească”, a explicat Ștefan Pădure, Președinte Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, făcând referire la un document FAO  ce explică modelul polonez.

Potrivit FAO, în 2009, Polonia a creat instrumente speciale pentru finanțarea activităților de promovare a exporturilor, cu accent special pe produsele agroalimentare.

În prezent există nouă astfel de fonduri care vizează produse alimentare specifice, cum ar fi laptele, carnea de porc, carnea de vită, carne de cal, carne de oaie, cereale și produse cerealiere, fructe și legume, carnea de pasăre și peștele. Banii sunt colectați și decontați de statul polonez, dar coordonarea și gestionarea activităților necesare este făcută de către Agenția pentru piața agricolă, cu participarea activă a producătorilor și a procesatorilor.

Fondurile pot sprijini următoarele activități de promovare a exportului de produse agroalimentare: informații privind calitatea produselor agroalimentare, promovarea consumului de produse poloneze, finanțarea participării la expoziții și târguri, studii de piață, cursuri de formare pentru producători și sprijinirea organizațiilor de producători în vederea participării active la forumurile internaționale.

100 de producători vor lipsi de la cel mai important târg mondial al sectorului alimentar

“În anul 2021,domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, în calitate de Ministru al Economiei, prin acțiunile din primele 30 de zile de mandat, a blocat Programul pentru Promovarea Exporturilor-PPE și Programul de susţinere a Internaţionalizării operatorilor economici români (PINT). Aceste instrumente fac parte din strategia MEAT pentru stimularea exporturilor și se află în Programul de Guvernare 2020-2024 al Alianței, document programatic de lucru al Guvernului Romaniei. PINT, reglementat prin OUG 8/2017, singurul program cu aplicare și decontare forfetară online, complet digitalizat, nu a fost prelungit prin OUG 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare , deși Comisia a prelungit valabilitatea Reg.(UE) 1407/2013 ( privind ajutoarele de minimis) până în anul 2023. Programul pentru promovarea exporturilor  din trimestrul I 2021, aprobat de vechea conducere MEEMA, a fost blocat prin eliminarea din PAAP 2021 a tuturor  acțiunilor de promovare, întrerupând asfel procedurile aflate în desfășurare pentru achiziția publică necesară implementării programului”, au explicat pentru Economica reprezentanții APAR.

„Ca prim efect al inacțiunii MEAT, România a ratat participarea sub pavilion național a celor 12 producători selectați conform HG 2096/2007, la cea mai importantă acțiune de promovare din Orientul Mijlociu – Gulfood Dubai (EAU) care a avut loc în perioada 21-25 februarie 2021. Premierul și Ministrul au fost anunțați despre aceste aspecte însa nu am primit nici un răspuns. După 14 ani de prezență susținută a României la cel mai important târg mondial al sectorului alimentar, ANUGA (9-13.10.2021), ca urmare a blocării programelor de promovare a exportului, am fost puși în situația anulării participării celor 100 de producători români sub pavilion național”, potrivit APAR.

Citește și