Cercetători de la Universitatea Cambridge au făcut un calcul și au constatat că tot procesul de minare a monedei Bitcoin va consuma în jur de 129 terawați oră în 2021.
Pentru a înţelege mai bine dimensiunea consumului de energie eletrică, trebuie menţionat că rețeaua Bitcoin consumă cu 1.708% mai multă energie decât Google, dar cu 39% mai puțin decât toate centrele de date din lume – împreună, acestea reprezintă peste 2 trilioane de gigabytes de stocare.
Prin comparaţie, toată România consumă anual aproximativ 60TWh. Dacă Bitcoin ar fi o țară, ar ocupa locul 29 dintr-un total teoretic de 196, depășind cu puțin consumul de 124 TWh al Norvegiei. În comparație cu țări mai mari precum SUA (3.989 TWh) și China (6.543 TWh), consumul de energie al criptomonedei este relativ mic.
De ce minarea de Bitcoin necesită atât de multă energie?
Când oamenii extrag bitcoini, ceea ce fac, de fapt, este să actualizeze registrul de tranzacții Bitcoin, cunoscut și sub numele de blockchain. Acest lucru cere să rezolve puzzle-uri numerice care au o soluție hexazecimală de 64 de cifre, cunoscută sub numele de hash.
Minerii pot fi recompensați cu bitcoini, dar numai dacă ajung la soluție înaintea altora. Din acest motiv, în întreaga lume au început să apară facilități de minerit Bitcoin adică depozite pline de calculatoare care rezolvă ecuaţii matematice.
Aceste facilități le permit minerilor să își mărească hashrate-ul, cunoscut și ca numărul de hash-uri produse în fiecare secundă. Un hashrate mai mare necesită cantități mai mari de energie electrică și, în unele cazuri, poate chiar supraîncărca infrastructura locală.
De unde provine această energie?
Într-un raport realizat în 2020 de Universitatea din Cambridge, cercetătorii au descoperit că 76% dintre criptomonede se bazează pe un anumit grad de energie regenerabilă pentru a-și alimenta operațiunile. Cu toate acestea, încă mai este loc de îmbunătățiri, deoarece energiile regenerabile reprezintă doar 39% din consumul total de energie al criptomineriei.
Energia hidroelectrică este cea mai răspândită sursă la nivel global și este folosită de cel puțin 60% dintre criptominerii din toate cele patru regiuni. Alte tipuri de energie curată, cum ar fi energia eoliană și solară, par a fi mai puțin populare.
Energia pe bază de cărbune joacă un rol semnificativ în regiunea Asia-Pacific și a fost singura sursă care a egalat hidroenergia în ceea ce privește utilizarea. Acest lucru poate fi atribuit în mare parte Chinei, care este în prezent cel mai mare consumator de cărbune din lume.
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au precizat că nu au fost surprinși de aceste constatări, deoarece strategia guvernului chinez de a asigura autosuficiența energetică a dus la o supraofertă de centrale hidroelectrice și de centrale pe cărbune.
Pe măsură ce criptomonedele devin tot mai răspândite, predicţiile arată că minarea va creşte şi odată cu ea şi consumul de energie.
Este probabil ca guvernele și alte autorități de reglementare să își îndrepte atenția către amprenta de carbon a industriei. Totuși, acest lucru nu este neapărat un lucru rău, arată visualcapitalist.com.
Mike Colyer, CEO al Foundry, un furnizor de finanțare blockchain, consideră că criptomineritul poate sprijini tranziția globală către energia regenerabilă. Mai exact, el crede că gruparea instalațiilor de criptominerit în apropierea proiectelor de energie regenerabilă poate atenua o problemă comună: o ofertă excesivă de energie electrică.