Potrivit unor date consultate de noi, care nu sunt încă publice, Conpet a depus șase proiecte pentru a fi finanțate din Fondul de Modernizare și, supriză, majoritatea dintre ele sunt pentru capacități noi de producție de energie electrică, iar unele chiar din sectorul regenerabilelor.
Un prim proiect se referă la dezvoltarea unui parc fotovolatic în localitatea Bărăganu, valoarea proiectului fiind de 24 de milioane de lei. Un al doilea proiect vizează un proiect eolian, “producerea de energie electrică prin captarea energiei eoliene , cu trei turbine eoliene amplasate în trei stații de pompare țiței ale Conpet”, care are o valoare de circa 10 milioane de lei. Un al treilea proiect vizează “producerea de energie electrică prin utilizarea gazelor naturale”, deci probabil o mică centrală pe gaze, în condițiile în care valoarea acestui proiect se ridică la 32 de milioane de lei. Un al patrulea proiect este hidro: “producerea de energie electrică prin realizarea a două microhidrocentrale de mică putere amplasate pe râul Prahova”, proiect evaluat la circa 27 de milioane de lei.
Ultimele două proiecte se referă la “reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin modernizarea LHD 700 CP”, respectiv LHD 1.250 CP, proiecte de 17,4, respectiv 13,9 milioane de lei. Cel mai probabil este vorba despre locomotivele diesel-hidraulice din flota companiei, care să fie trabsformate în locomotive cu transmisie electrică.
Conpet a înregistrat în 2020 un profit net de 58 de milioane de lei, aproape identic cu cel din 2019, la o cifră de afaceri de 406 milioane lei, și ea similară cu cea din 2019. Compania are circa 1.500 de angajați și a asigurat, în 2020, transportul a circa 6,68 milioane de tone de țiței. Clienții companiei sunt Petrom, Lukoil și Rompetrol.
Ce este Fondul de Modernizare
Fondul de Modernizare este un mecanism prin care Comisia Europeană pune la dispoziția celor mai puțin dezvoltate state din Uniune fonduri nerambursabile pentru proiecte în domeniul energetic care să sprijine tranziția spre obiectivul de emisii zero al Uniunii. Banii se alocă pe proiecte depuse de fiecare stat, pentru zece țări: Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Oficialii de la București au estimat că România are disponibili cam șase miliarde de euro din acest Fond. Banii nu vin însă direct, ci pe proiecte energetice pe care cei interesați le depun în țară, apoi Ministerul Energiei le selectează și la trimite la Bruxelles pentru Finanțare. Există proiecte pe care Comisia le poate considera prioritare și proiecte considerate ne-prioritare, iar acest lucru îl decide Banca Europeană de Investiții (BEI).
Citește și: Românii au avut parte de cea mai mare scumpire a energiei electrice din Europa
Decizia legată de finanțare pentru proiectele considerate non-prioritare, după ce au fost selectate în acest fel de BEI revine Comitetului pentru Investiții. El este compus din 15 persoane, câte una din partea fiecărui stat beneficiar, trei din partea altor state membre UE mai bogate, care nu beneficiază de această schemă, un reprezentant al BEI și un reprezentant al Comisiei. Acest comitet recomandă ce proiecte din partea fiecărei țări să fie finanțate din Fondul de Modernizare.