Producătorii auto din întreaga lume, printre care Renault, Ford Motor, Subaru Corp, Toyota Motor Corp, Volkswagen AG, Nissan Motor şi Fiat Chrysler, închid liniile de asamblare din cauza lipsei de cipuri pentru industria auto. De asemenea, directorii de mari companii şi autorităţile europene încearcă să reducă dependenţa de furnizorii de cipuri din Asia şi SUA, scrie Agerpres.
„Ne aşteptăm ca problema deficitului de semiconductori să se agraveze într-o oarecare măsură în trimestrul doi din 2021, dar s-ar putea normaliza de la mijlocul acestui an”, a declarat Jens Ulbrich.
Întrebat care vor fi efectele lipsei de semiconductori asupra întregii economii, oficialul Bundesbank a explicat că impactul negativ este dificil de cuantificat. „Vedem semne clare ale încetinirii producţiei auto în primul trimestru din 2021. Totuşi, nu este posibil să izolăm efectele deficitului de semiconductori, deoarece se suprapun şi alţi factori”, a apreciat Ulbrich.
Acesta s-a referit la factorii speciali legaţi de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi la majorarea producţiei în trimestrul patru din 2020, care au avut ca rezultat o anumită slăbiciune la începutul anului.
Acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, care afectează producătorii auto din întreaga lume, este rezultatul unei combinaţii de factori. Producătorii de automobile au închis uzinele timp de două luni în timpul pandemiei de COVID-19 de anul trecut şi au anulat comenzile de cipuri. În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea acasă, ceea ce a condus la creşterea vânzărilor de laptopuri şi console de jocuri video. Acum producătorii de automobile trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice.
„De asemenea, majorarea taxei pe vânzări a avut un rol similar. În cele din urmă, doar producătorii pot cuantifica efectul”, dar nu există îndoieli că deficitul de cipuri şi reducerea producţiei ar putea duce anul acesta la un avans mai redus al economiei, a afirmat economistul şef al Băncii Centrale a Germaniei.
„Redresarea va fi probabil mai puţin solidă decât ar fi fost fără problema lipsei de semiconductori”, a adăugat Ulbrich.
Guvernul german a anunţat săptămâna trecută că şi-a revizuit prognoza de creştere pentru acest an până la 3,5%, de la 3% cât estima în ianuarie, graţie performanţelor bune înregistrate de sectorul industrial precum şi ridicării progresive a restricţiilor împotriva pandemiei în al doilea trimestru.
„Economia noastră este puternică, robustă şi gata pentru un nou start”, după o contracţie istorică de 4,9% în 2020, a afirmat ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.
Pentru 2022, Guvernul de la Berlin mizează pe o creştere de 3,6%, ceea ce ar permite celei mai importante economii europene să revină la nivelul la care era înaintea crizei.