Potrivit unor date consultate de noi, care nu sunt încă publice, GSP Power a depus trei proiecte pentru a fi finanțate din Fondul de Modernizare.
Cel mai mare proiect este o centrală electrică cu motoare pe gaz, în ciclu simplu, cu o capacitate de 155 MW, proiect care ar urma să fie realizat în orașul Constanța, și care ar avea o valoare de 273 de milioane de lei.
Al doilea proiect este in parc fotovoltaic de 10 MW, în satul Sibioara, comunna Lumina, tot în județul Constanța, care are o valoare de 35 de milioane de lei.
Al treilea proiect este mai cunoscut, și se referă la parcul eolian de 50 MW pe care compania vrea să îl construiască într-un partemeriat cu Romgaz lângă Drobeta Turnu Severin, la Halânga, parte a proiectului mixt de 200 MW, 150 MW într-o nouă centrală pe gaze, în ciclu combinat, și restul într-un parc fotovoltaic. Parcul ar urma să fie construit pe o suprafață de 96 de hectare, din incinta vechii termocentrale Halânga (o haldă de zgură ), care va fi inițial ecologizat și energia de aici ar putea fi folosită inclusiv pentru obținerea de hidrogen verde.
GSP Power, care se ocupă de proiecte energetice, este cea mai nouă divizie a GSP, conglomeratul patronat de Comănescu, ce are drept principală activitate operațiunile petroliere offshore și servicii pentru industria petrolieră. Creată în anul 2020, compania este condusă de Carmen Neagu, persoană cu vastă experiență în energie.
Comănescu a spus ce planuri are GSP Power în septembrie 2020, atunci când a fost anunțat proiectul de la Halânga.
“Obiectivul nostru este să construim și să exploatăm centrale electrice. Este primul pas spre o rețea de centrale electrice flexibile, de 1.000 MW. Contez pe colaborarea cu autoritățile locale și centrale pentru a construi un pol de energie aici, la Severin”, a spus atunci Comănescu.
Recent, oficialii GSP Power au anunțat că vor cumpere centrala în cogenerare pe gaze naturale care producea, până în urmă cu circa 2 ani, energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Buzău, deținută de firma Ecogen Energy SA, intrată în faliment în 2019, potrivit unei știri publicate de Profit.ro.
Ce este Fondul de Modernizare
Fondul de Modernizare este un mecanism prin care Comisia Europeană pune la dispoziția celor mai puțin dezvoltate state din Uniune fonduri nerambursabile pentru proiecte în domeniul energetic care să sprijine tranziția spre obiectivul de emisii zero al Uniunii. Banii se alocă pe proiecte depuse de fiecare stat, pentru zece țări: Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.
Citește și:
Oficialii de la București au estimat că România are disponibili cam șase miliarde de euro din acest Fond. Banii nu vin însă direct, ci pe proiecte energetice pe care cei interesați le depun în țară, apoi Ministerul Energiei le selectează și la trimite la Bruxelles pentru Finanțare. Există proiecte pe care Comisia le poate considera prioritare și proiecte considerate ne-prioritare, iar acest lucru îl decide Banca Europeană de Investiții (BEI).
Decizia legată de finanțare pentru proiectele considerate non-prioritare, după ce au fost selectate în acest fel de BEI revine Comitetului pentru Investiții. El este compus din 15 persoane, câte una din partea fiecărui stat beneficiar, trei din partea altor state membre UE mai bogate, care nu beneficiază de această schemă, un reprezentant al BEI și un reprezentant al Comisiei. Acest comitet recomandă ce proiecte din partea fiecărei țări să fie finanțate din Fondul de Modernizare.