„Activitatea Poliţiei Române nu a fost blocată prin nefuncţionarea bazei de date AFIS. Sistemul a fost oprit voluntar, în mod controlat, de către specialişti, pentru upgradare. Oprirea a fost făcută pentru perioada weekend-ului, perioadă în care fluxul de verificare este mai scăzut şi nu afectează capacitatea operaţională a Poliţiei Române, comparaţiile impresiunilor papilare ridicate de la faţa locului fiind comparate, manual, cu cele luate de la persoanele incluse în cercurile de suspecţi, de către poliţiştii criminalişti”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române remis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.
De asemenea, schimbul de date dactiloscopice cu celelalte state se realizează prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din Poliţia Română.
Potrivit Poliţiei Române, „upgradarea” este necesară în contextul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în Tratatul de la Prum. În România, prevederile Tratatului de la Prum au intrat în vigoare din 3 martie 2009. Conform acestuia, statele membre trebuie să operaţionalizeze schimbul automat în trei domenii de referinţă, respectiv de date ADN, date dactiloscopice şi date privind vehiculele. Dintre cele trei domenii, primele două sunt în responsabilitatea Poliţiei Române.
Schimbul automat de date genetice a fost operaţionalizat la finalul anului 2009.
Pentru operaţionalizarea schimbului de date dactiloscopice, Poliţia Română a achiziţionat un soft care să permită căutările automate ale urmelor şi impresiunilor papilare, de către sisteme similare din dotarea Poliţiilor Europene şi similar. Interfaţa AFIS a devenit funcţională începând cu data de 19 noiembrie 2012, a mai arătat Poliţia Română.
„Acest lucru presupune conectarea la sistem a încă 26 de state, în flux de verificare continuu. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a acestui schimb de date era necesară mărirea capacităţii de procesare pe unitatea de timp a actualului sistem AFIS. De asemenea, urmează să fie conectate încă trei staţii dedicate căutărilor automate cu ţările membre şi încă 7 staţii de amprentare digitală, ce vor fii distribuite la unităţile de poliţie teritoriale, până la sfârşitul săptămânii următoare, după efectuarea stagiului de pregătire cu specialişti din SUA”, a precizat Poliţia Română.
Baza de date AFIS a mai fost oprită din iunie până în octombrie 2012, din cauza unor probleme tehnice. Poliţia Română preciza atunci că defecţiunile tehnice nu au afectat integritatea bazei de date.
Şi sistemul Imagetrak a fost oprit din iunie până în septembrie 2012, fiind atunci înlocuită sursa de alimentare.
Programele Imagetrak şi AFIS 2000 sunt folosite de criminalişti pentru identificarea persoanelor suspecte.
Programul AFIS 2000 este o bază de date care conţine amprentele şi fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate.
Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale – AFIS 2000 – a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.
Sistemul AFIS Printrak Bis (Printrak Biometric Identification System) este fabricat în SUA de concernul Motorola – Printrak şi reprezintă ultima versiune în examinarea dactiloscopică, se mai arată pe site-ul Poliţiei Române.
AFIS Printrak Bis a devenit operaţional la nivel naţional în cursul lunii iulie 2007 şi, în concordanţă cu prevederile acordurilor internaţionale, a devenit Punct Naţional de Contact pentru schimbul de date dactiloscopice cu sistemele europene similare.
Potrivit Poliţiei Române, sistemul reprezintă cea mai complexă tehnologie de acest gen existentă pe plan mondial, fiind caracterizat ca o componentă de bază a sistemului judiciar naţional şi european în lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere.
Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice.
În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută.
Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliţiei Române.
Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare inspectorat judeţean de poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.