Executivul comunitar a publicat luna trecută, cu privire la „taxonomia verde”, o listă de activităţi economice însoţită de reguli specifice pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a primi eticheta de „investiţii verzi” în UE.
Deşi s-a ajuns la un acord privind reglementările pentru anumite sectoare, inclusiv transportul şi industria, a fost amânată decizia care stabileşte dacă gazele naturale, un combustibil fosil, pot fi incluse pe lista investiţiilor respectuoase cu mediul. Statele membre au opinii divergente când vine vorba de centralele pe gaze naturale, unele ţări apreciind că acestea sunt cruciale pentru a putea renunţa la termocentralele pe cărbune, care sunt mai poluante, în timp ce alte state membre se tem că includerea centralelor pe gaze pe lista investiţiilor „verzi” ar deveni un instrument de „greenwashing” şi ar deturna investiţiile care ar putea merge spre proiecte mai verzi.
Mairead McGuinness (foto), comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, a spus în Parlamentul European că CE va trebui să reexamineze cum ar putea fi integrate gazele naturale, ţinând cont că ar putea ajuta în anumite circumstanţe reducerea emisiilor.
„Poate în situaţia în care ne aflăm astăzi, trebuie să găsim o anume integrare, astfel încât, dacă nu va exista o opţiune mai bună pe care o poate utiliza un stat membru, atunci gazele joacă un rol special”, a declarat oficialul UE.
Statele membre UE din centrul şi din estul Europei vor reglementări care să promoveze investiţiile în gaze, pentru a le ajuta să renunţe la cărbunele care este mult mai poluant, în timp ce ţările din nordul Europei spun că nu este credibilă etichetarea centralelor care funcţionează pe gaze naturale drept „investiţii verzi”.
Şi energia nucleară va fi analizată separat, Comisia Europeană aşteptând două rapoarte ale experţilor privind această problemă până la finalul verii.
Taxonomia UE privind investiţiile sustenabile ar putea să se dovedească crucială pentru energia nucleară şi centralele electrice, deoarece va condiţiona accesul acestor instalaţii la anumite capitaluri sau subvenţii, apreciază analiştii.
Bruxellesul este presat să utilizeze regulile privind finanţarea ecologică pentru a garanta că banii din fondul său de revenire în valoare de 750 de miliarde de euro merg spre proiecte verzi. Banii ar putea fi alocaţi începând din 2021, ceea ce înseamnă că orice întârzieri în aplicarea regulilor ar putea dejuca acest plan.
Atunci când sunt arse în termocentrale, gazele naturale generează jumătate din emisiile de CO2 comparativ cu cărbunele, însă producţia de gaze naturale este asociată cu scurgerile de metan, un puternic gaz cu efect de seră.
Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre vor avea un summit în perioada 24-25 mai pentru a discuta cum anume intenţionează să îndeplinească noul obiectiv privind reducerea netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.
La acest summit va fi predată ştafeta Comisiei Europene, care în luna iulie va propune un amplu pachet de politici de mediu pentru ca noul obiectiv să fie atins, inclusiv reformarea pieţei carbonului şi obiective mai ambiţioase privind energiile regenerabile.