Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în 15 zile.
Prin hotărârea nr. 1412 din 22 aprilie 2013, instanţa a dispus anularea dispoziţiilor articolului 54 literele j) şi l) din Statutul UNEJ, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 385 din 30 mai 2012.
“Prin această hotărâre se restabileşte o stare de normalitate, fapt care va contribui la diminuarea portofoliului creanţelor neperformante ale instituţiilor financiar bancare, cu efecte imediate şi de lungă durată asupra însănătoşirii sistemului bancar românesc”, spune Andrei Şărban, avocat partener în cadrul casei de avocatură „Boştină şi Asociaţii”.
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJ) adoptase hotărârea nr. 2 din 19 mai 2012, prin care interzicea membrilor să încheie contracte, convenţii, protocoale sau orice alte înscrisuri cu privire la executarea silită şi în legătură cu aceasta, cu excepţia celor prevăzute de lege, şi instituia obligaţia acestora de a avea evidenţiat şi încasat cel puţin onorariul minim în fiecare dosar execuţional, la data declanşării procedurii execuţionale.
Ulterior, în baza acestei hotărâri, a fost modificat statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJ), care prevedea aceleaşi interdicţii şi obligaţii la articolul 54 literele j) şi l).
În vara anului trecut, „Boştină şi Asociaţii” ceruse în contencios administrativ anularea unor hotărâri ale UNEJ, prin care membrii sunt obligaţi să nu încheie contracte privind executarea silită şi să aibă încasat cel puţin onorariul minim la declanşarea procedurii, considerând că aceste hotărâri au impact negativ asupra companiilor cu portofoliu mare de creanţe care urmează să fie puse în executare.
La data de 17 septembrie 2012, aceeaşi Curte de Apel suspendase efectele hotărârii UNEJ tot la cererea „Boştină şi Asociaţii”, astfel încât decizia din 22 aprilie 2013 vine să confirme susţinerile noastre, spun oficialii „Boştină şi Asociaţii”.
“Ceea ce trebuie evidenţiat este că, deşi au mai existat încercări de anulare ale dispoziţiilor atacate, aceasta este singurul demers care reuşeşte anularea în întregime atât a Hotărârii cât şi a prevederilor din Statutul UNEJ“, conchide Andrei Şărban.