“Este un proiect matur, un concept integrat, gândit de noi, suntem singurii care am reușit, din câte știu eu, să depunem un proiect care să genereze emisii de CO2 sub pragul de 250 de grame/kWh, ne apropiem chiar de 100”, a spus Comănescu, ca reacție la întrebările ridicate: de ce proiectele GSP Power au fost trecute de Guvern în PNRR pentru finanțate de la Bruxelles.
Omul de afaceri a dat câteva detalii despre proiect, care este unul destul de complex, pe care vi le prezentăm în continuare.
După cum am scris AICI încă de ieri , PNRR care a fost transmis Bruxelles-ului conține două proiecte de generare de energie electrică promovate de GSP Power:
“Parteneriatul Romgaz – GSP Power „Energie integrată complexă (orașul verde)”: centrală pe gaze cu o capacitatea de capacitate de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, instalația de captare a CO2, la Halânga, în județul Mehedinți. Valoarea proiectului este de 320 de milioane de euro.
Parteneriatul Romgaz – GSP Power „Energie integrată complexă (orașul verde)” centrală pe gaze cu o capacitatea de capacitate de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalație de producție a hidrogenului verde, instalație de captare a CO2, la Constanța. Proiectul are o valoare de 265 de milioane de euro”.
Comănescu ne-a explicat în detaliu care este acest concept de “Green City” și de ce, spune el, merita inclus în PNRR pentru că respectă întru totul politicile Comisiei Europene.
Proiectul vizează construcția de centrale electrice care folosesc turbine Siemens care pot funcționa cu un amestec de 70% gaz – 30% hidrogen, “o tehnologie matură, dovedită”, a companiei germane, după cum afirmă Comănescu. Proiectul este derulat de un SPV în care parteneri sunt GSP Power și Romgaz. Compania de stat doar livrează gazul și își vinde energia electrică rezultată, iar GSP primește bani pentru operare, spune omul de afaceri.
Gazul vine așadar de la Romgaz, iar hidrogenul este obținut în electrolizoare care vor fi alimentate cu energie regenerabilă generată de panourile fotovoltaice. Totuși, doar din această formulă, proiectul nu ajunge să genereze, chiar și cu 30% hidrogen, emisii de sub 250 de grame de CO2/kWh, așa cum cere taxonomia europeană. De aceea, ideea, despre care omul de afaceri spune că este a celor de la GSP, a fost de a capta dioxidul de carbon emis ca urmare a producției de energie electrică și de a-l folosi în sere hidroponice care vor fi construite în zona centralelor electrice. Practic, CO2 nu va fi stocat în depozite subterane, ci va fi folosit în aceste sere pentru a susține creșterea plantelor – legume și unele fructe. Astfel, se produce hidrogen care este consumat în România, “nu transportat în Austria, ca la alt proiect”, iar, prin folosirea dioxidului de carbon pentru creșterea plantelor în sere, fenoment care generează oxiogen, emisiile în aer ar ajunge mult sub 250 de grame/kWh produs.
Omul de afaceri spune că proiectul a fost gândit în detaliu, inclusiv prin faptul că este amplasat aproape de aeroporturi neaglomerate ( Craiova și Constanța), de unde să poată decola avioane cargo care să livreze rapid la export legumele și fructele proaspete produse în sere. “Este un proiect românesc, cu valoare adăugată pentru România”, a mai spus Comănescu, care a mai afirmat că Siemens va folosi pentru echipamentele puse și componente fabricate în România. Iar în proiect ar urma să fie implicat și Institutul ICSI din Râmnicu Vâlcea și Universitatea de Științe Agricole (USAMV).
Finanțare și de la bănci
El a explicat că nu toți cei 320 de milioane de euro (cazul proiectului Halânga) pot fi luați prin granturi de la UE prin PNRR și a explicat că, pentru ce înseamnă stocare de CO2 și producție de hidrogen finanțarea poate fi într-adevăr de 100%, dar pentru turbinele pe gaz este de până la 70%. “Important este să iau grant pentru hidrolizoare și pentru partea de captare de CO2”, a spus omul de afaceri, afirmând că există interes din partea finanțatorilor instituționali, BEI și BERD pentru a credita proiectul.
Contre politice
După apariția documentului referitor la partea de energie din PNRR, PSD lansat acuze la adresa Guvernului, invocând proiectele lui Comănescu.
„PSD cere imperativ Guvernului să facă publice urgent criteriile care au permis ca doar o singură firmă particulară – GSP Power, implicată puternic în susţinerea candidaturii şi alegerea actualului primar PNL de la Constanţa, Vergil Chiţac – să fie beneficiara a sute de milioane de euro din fondurile PNRR alocate capitolului energie. PSD denunţă categoric maniera obscură în care firme prietene de partid ale PNL îşi umflă buzunarele, în dauna interesului general”, a scris PSD într-un comunicat de presă.
„Nu sunt şi nici n-am fost (sponsorul PNL – n.r.), inventează. Singura mea problemă în momentul de faţă este că sunt român, este un atac făţiş împotriva unui român”, a arătat Comănescu, întrebat de jurnalişti dacă a sponsorizat PNL.