„Ceea ce contează după alegeri este dacă ţara va intra într-o perioadă de destabilizare pe termen lung sau dacă va fi format un guvern legitim”, a declarat el într-un interviul pentru postul public de radio BNR.
„Ne vom confrunta, se pare, cu dificultăţi în formarea unui Guvern, deci este necesară o atitudine responsabilă, cu scopul de a evita o serie de alegeri” anticipate, a subliniat şeful statului.
Partidul conservator GERB al fostului premier Boiko Borisov este prezentat de către institutele de sondare a opiniei ca învingător, dar fără să fie creditat cu o majoritate parlamentară.
Potrivit unui sondaj al Institutului NCIOM, publicat duminică, GERB ar fi creditat cu 23,6% din intenţiile bulgarilor cu drept de vot, în timp ce socialiştii ar obţine 17,7% din voturi, partidul liberal al minorităţii turce MDL 6%, iar formaţiunea ultranaţionalistă Ataka 4,9%.
Partidul de centru „Bulgaria Cetăţenilor” al fostului comisar european Meglena Kuneva este creditat cu 3% şi are şanse, potrivit institutului, să depăşească pragul de 4% pentru a accede în Parlament.
În afară de PSB şi MDL, care au guvernat împreună în perioada 2005-2009, celelalte formaţiuni exclud orice coaliţie.
Scandalul punerii sub ascultare de către fostul ministru de Interne a unor politicieni şi oameni de afaceri a crescut ponderea nehotărâţilor, potrivit acestui nou sondaj, efectuat în perioada 19-25 mai.
Cazul nu se dovedeşte, însă, în favoarea Partidului Socialist Bulgar (PSB), care a sesizat parchetul şi a contribuit, astfel, la cunoaşterea acestuia de către public.
Nehotărâţii – în special tineri sau locuitori ai marilor oraşe din cadrul clasei medii educate – constituie 25% din electorat, în timp ce în alegerile legislative din 2009 ponderea acestora era de 19%, precizează NCIOM.
Plevneliev şi-a exprimat totodată regretul faţă de faptul că probleme reale ale Bulgariei, ca de exemplu şomajul sau sărăcia, au trecut în planul secund în această campanie, care are la bază, în principal, acuzaţii reciproce cu privire la interceptări ilegale.
Difuzarea, vineri, a unei înregistrări ale unor convorbiri recente, în domiciliul lui Borisov, între fostul premier şi procurorul Sofiei Nikolai Kokinov, confirmată în mod indirect de către cei doi, a demonstrat subordonarea acestui procuror faţă de fostul şef al Guvernului, pe care îl numea „şeful” său.
Kokinov a demisionat vineri şi urmează să fie privat, luni, de drepturile de procuror de către Consiliul Superior al Magistraturii.