De ce nu face Guvernul autostrăzi cu bani din împrumuturi de la populaţie

Succesul unor oferte de obligaţiuni de stat pentru autostrăzi „ar fi garantat.  În cazul unor emisiuni care ar avea o dobandă atractivă, o valoare nominală accesibilă şi s-ar putea tranzacţiona uşor (la bursă, n.r.), cred că populaţia s-ar îngrămădi să le achiziţioneze”, a declarat Mihai Mureşian, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Intercapital Invest, pentru ECONOMICA.NET.

Astfel, „statul ar putea accesa şi alte surse de finanţare necesare pentru finalizarea proiectelor în derulare“, a adăugat brokerul.

Românii ar avea bani pentru astfel de oferte, cu câştiguri mai sigure decât cele promise de acţiunile companiei Transgaz, de pildă, a cărei ofertă micii investitori au suprasubscris-o pe tranşa lor.

Populaţia ţine aproape 62 de miliarde de lei în peste 14,6 miliarde de depozite bancare, potrivit datelor Băncii Naţionale a României de la sfârşitul lunii martie şi ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare.

Pe de altă parte, cam tot atât vor costa proiectele de autostrăzi de care se vorbeşte tot mai mult în ultima perioadă: Craiova-Piteşti şi Iaşi – Tg. Mureş. La acestea se mai adaugă cheltuielile şi mai mari cu autostrăzile Comarnic – Braşov, Braşov Oradea sau Piteşti – Sibiu şi de aici până la Nădlac.

Guvernul nu are aceşti bani. Doar 5,2 miliarde de lei, din cele bugetul de şapte miliarde de lei al CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România), sunt rezervate investiţiilor.

În schimb, numai printr-o emisiune – test de 10 milioane de obligaţiuni de stat de câte 100 de lei fiecare s-ar strânge  un miliard de lei. Randamentele oferite de stat, chiar şi în scădere ar fi superioare dobânzilor la depozite. Alte emisiuni ar putea forma o serie.

Oferta ar avea succes chiar dacă valoarea nominală ar fi mai mare, cred analiştii.

„Probabil că valoarea nominală ar trebui să fie mai mare, probabil 1.000 lei, pentru a fi un demers eficient şi pentru emitent (statul) sau pentru sindicatul de distribuţie (bănci, firme de brokeraj)”, este de părere Claudiu Cazacu, analistul şef al firmei de brokeraj X-Trade Brokers, sucursala Bucureşti.

Multe depozite a 1.000 de lei (sau de 10 milioane de lei vechi, pentru cei mai vârstnici) ar migra spre o astfel de ofertă a statului. Şi după criteriul salariul mediu net, o astfel de investiţie ar fi sustenabilă. Numai vreo 15.000 de depozite bancare sunt maimari de 100.000 de euro.

În februarie salariul mediu net a fost de 1.553 de lei.

Pretextul

Una dintre scuzele invocate de-a lungul timpului, neoficial, de către oficialii guvernamnetali este costul mai mare al unei emisiuni adresate populaţiei.

De valoarea nominală depind costurile ofertei, mai ales cu forţa de vânzări. Este nevoie de mai eforturi mai mari, ca să atragi acelaşi miliard de lei, vânzând titluri de 100 de lei bucata, mai amri decât în cazul vânzării de titluri de 1.000 de lei.

Emisiunile statului făcute pentru investitori mari sunt de titluri de 10.000 de lei bucata, ceea ce ar fi descurajant pentru micii investitori. De aceea, aceştia folosesc vehicule de investiţii precum fondurile mutuale, în care au plasat deja câteva miliarde de lei.

„Bineînţeles că volumul de muncă şi costurile aferente acestui tip de plasamente ar fi superior celor actuale, însă ele, în viitor ar putea avea beneficii superioare din momentul în care sistemul s-ar forma”, a spus Mihai Mureşian de la Intercapital Invest.

Şi totuşi, „nu cred că pot exista costuri prea ridicate pentru astfel de emisiuni, în special dacă ele sunt asimilate ca risc titlurilor de stat, iar băncile cu siguranţă au tot interesul să distribuie şi chiar să participe la astfel de oferte”, a declarat Adrian Danciu, directorul general al soceităţii de administrare a investiţiilor (SAI) Broker Cluj Napoca.

Succesul

Emisiunea de obligaţiuni dedicate „ar putea rezolva parţial problema finanţării lucrărilor de infrastructură rutieră, sau a altor obiective majore de interes public”, este de părere Adrian Danciu, care a fost, până nu demult şeful analiştilor de la firma de brokeraj a grupului Broker Cluj Napoca.

„Cu siguranţă ar putea fi atrase sume importante. Promovarea unor astfel de proiecte la nivelul cetăţenilor obişnuiţi ar avea probabil succes, mai ales dacă se vor vedea şi rezultatele la nivel fizic a investiţiilor”, mai spune directorul SAI Broker.

Proiectul unor oferte de obligaţiuni dedicate „este unul deosebit de interesant. Cetăţenii ar putea contribui direct financiar pentru construirea infrastructurii. Universul micului investitor s-ar lărgi, iar titlurile ar putea fi listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), pentru a oferi posibilitatea de ieşire din poziţie înainte de maturitate”, a declarat Claudiu Cazacu, de la X-Trade Brokers (XTB), pentru ECONOMICA.NET.

„Este foarte important şi necesar ca statul să înceapă să adreseze obligaţiuni de stat şi populaţiei”, crede Mihai Mureşian, de la Intercapital Invest.

Ar fi şi o investiţie în piaţă a Statului, care i-ar aduce bani mai ieftini pe viitor. „Odată ce s-ar demara (astfel de oferte de obligaţiuni pentru populaţie, n.r.), ar duce atât la diversificarea oportunităţilor investiţionale ale populaţiei, dar şi la dezvoltarea culturii investiţionale”, a mai spus directorul de la Intercapital.
„Realizarea unui astfel de mecansim de finanţare coroborat cu o accentuare a dezvoltării parteneriatelor public-privat, ar aduce cu siguranţă un ritm de dezvoltare cu mult îmbunătăţit a proiectelor de  interes public”, crede Adrian Danciu, directorul firmei de administrare a investiţiilor SAI Broker Cluj Napoca.

Şi atunci, de ce nu?

De ce nu lansează Guvernul României o ofertă publică de obligaţiuni sau titluri de stat, pe baza unui prospect de emisiune, în care să se angajeze explicit că va folosi banii la co-finanţarea proiectelor de mai sus?

Ministerul Finanţelor Publice  încă nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET. Ce spun operatorii din piaţă?

„Principalele motive pentru care nu este utilizată această formă de finanţare a proiectelor de interes public sunt, probabil, comoditatea şi lipsa unui interes personal al celor în măsura a lansa astfel de oferte”, comentează Adrian Danciu , de la SAI Broker Cluj Napoca.

CNADNR „preferă să fie la nivelul de „moş crăciun” al intereselor unor companii ale căror promisiuni nu numai că rămân la nivel declarativ, dar în majoritarea cazurilor, nu au nici acoperirea tehnică necesară ducerii la îndeplinire a promisiunilor asumate”, completează directorul SAI Broker.

Strângerea miliardelor de lei sau de euro, de care este nevoie în infrastructură, ar fi „o mare provocare în lipsa unei campanii de informare extensive şi a alegerii atente a momentului prielnic”, precizează Claudiu Cazacu, de la XTB.

„Dificultăţi pot proveni de asemenea din cauza gradului de încredere a populaţiei privind dirijarea sumelor obţinute din oferta iniţială direct şi exclusiv către proiectul de infrastructură vizat”, a adăugat analistul de la XTB.

Lipsa de trabsparenţă alimentează suspiciunea potenţialilor mari investitori, care ar putea asigura un succes mai lejer al unei oferte destinate întregii pieţe, nu numai investitorilor mici.
„Cred că glumiţi… Cum să dau bani Guvernului, ca să-i prăpădească fără control pe la „regii asfaltului”, a declarat, sub protecţia anonimatului administratorul unui mare fond de investiţii românesc.

Reprezentantul unui alt mare vehicul de investiţii completează: „Cu toate că s-au  făcut lucrări publice, din fonduri publice, ati văzut vreodată publicate undeva situaţii de lucrări finale, aprobate de instituţiile publice implicate? Aţi văzut vreodată vreun studiu comparativ pe elemente de cost similare, privind lucrările de autostrazi şi drumuri din România şi alte ţări din UE?”

„Licitaţiile  ar trebui să respecte mai multe criterii de transparenţă, în special dacă printre finanţatori se vor afla şi investitori calificaţi, precum fondurile de investiţii. Nu ştiu dacă Ministerul Finanţelor a comandat vreo cercetare”, spune Adrian Danciu, de la SAI Broker Cluj Napoca.

 La ce sunt bune succesele

Succesul ofertei de vânzare a acţiunilor statului la Transgaz „trebuie să constituie un factor pozitiv, care să susţină lansarea unor noi instrumente de tranzacţionare pe piaţa internă de capital. Mai ales în aceste momente, în care economia internă are nevoie acută de investitii“, răspunde Andrei Rădulescu, analist senior la SSIF Broker Cluj Napoca.

„Emisiunile de obligatiuni dedicate trebuie să constituie nu doar un element pentru finanţarea economiei reale (în principal a planurilor de investiţii pe termen mediu / lung) dar şi pentru dezvoltarea pieţei interne de capital“, a mai spus Andrei Rădulescu.

Analistul crede că nici nu trebuie pusă problema costului unor astfel de emisiuni. „Cel mai important este ca sumele rezultate din emisiuni sa fie investite eficient pe proiecte în economia reală. Să existe un mecanism care să controleze eficienta utilizării acestor fonduri rezultate din emisiunile de obligaţiuni“.

Din perspectiva celor care economisesc, „ar creşte paleta de instrumente de investire, mai ales în contextul incertitudinilor din piaţa de acţiuni, dar şi a celor referitoare la depozitele bancare (vezi deciziile din Cipru), sau a scăderii dobanzilor la titlurile de stat“, a mai spus analistul de la SSIF Broker Cluj Napoca.