Moody’s: Accesibilitatea și alfabetizarea digitală scăzute vor dejuca investițiile din PNRR pentru infrastructura de internet

O mai bună conectivitate va accelera schimbările structurale în practicile de business, dar și pentru consumatorii finali.

Investiții în banda largă vor crea oportunități pentru companiile de telecomunicații, IT și de satelit. Cu toate acestea, aceste tendințe vor intensifica presiunile asupra costurilor în retail și vor atrage costuri de investiții mari pentru sectoarele de producție și de automobile.

În special, companiile producătoare de semiconductori vor înregistra o creștere a cererii de cipuri utilizate
în rețele, inclusiv cipuri pentru fibre optice și de interconectare, și în centrele de date și cipuri pentru servere și switch-uri.

Conectivitatea sporită ar trebui, de asemenea, să sprijine eforturile mai ample de digitalizare și să stimuleze eficiența, productivitatea și veniturile în industria de producție. Având în vedere amploarea mare a cerințelor de investiții, cum ar fi, de exemplu, în cazul platformei Internet-of-things, riscul financiar și potențialul risc de credit asociat cu alegerea unei strategii greșite este mare.

„Ne așteptăm ca finanțarea nerambursabilă din partea UE să reducă semnificativ diferențele regionale în ceea ce privește infrastructura digitală în Europa, mai ales pentru că densitatea scăzută a populației și izolarea geografică au descurajat investițiile private până în prezent”, a declarat Ruosha Li, analist AVP al Moody’s și autorul raportului.

Cu toate acestea, gradul de adoptare a benzii largi în unele țări precum Italia, Bulgaria și Croația rămâne mai scăzut decât în altele cu o acoperire similară. În ciuda unor progrese în infrastructura digitală a UE în ultimii ani, țări precum Grecia, Austria și Cipru raportează în continuare niveluri mult mai scăzute de adoptare decât în cazul altor economii avansate precum Japonia și SUA.

Cu toate că finanțarea UE va contribui la reducerea costurilor unor investiții în domeniul digital, facturile mai mari la serviciile în bandă largă în raport cu veniturile vor limita probabil adoptarea în țările cu densitate scăzută a populației și în zonele rurale geografice, cum ar fi Cipru, Irlanda, Grecia și Republica Cehă.

Pentru băncile care oferă deja produse digitale sau care sunt puternic poziționate financiar pentru a face investiție, o mai bună conectivitate ar trebui să le faciliteze accesul la serviciile lor.

Unde se poziționează România

Infrastructura digitală s-a îmbunătățit semnificativ în toată Europa în ultimii cinci ani, inclusiv în România. În ciuda progreselor recente, există încă o diferență semnificativă în Europa în ceea ce privește conectivitatea digitală, deoarece unele țări din estul și sudul Europei sunt încă în urmă în ceea ce privește economia digitală, România fiind una dintre acestea.

Autoritățile europene speră că fondurile de redresare vor contribui la eliminarea acestui decalaj în materie de conectivitate digitală. De fapt, Comisia a solicitat ca cel puțin 20% din fondurile de redresare și de reziliență alocate statelor membre în cadrul programului „Next Generation UE” să fie utilizate pentru digitalizarea economiilor acestora.

Și în acest caz, cheltuielile naționale finanțate de UE NextGen ar putea influența îmbunătățirea rezultatelor, cu ajutorul autorităților europene. Obiectivul este ca 70% dintre adulții din regiune să aibă competențe digitale de bază până în 2025, față de 30% în prezent în unele țări.

În România, 31% dintre adulți au competențe digitale de bază și numai 10% au cunoștințe avansate, cifre care ne plasează pe penultimul loc la abilitățile utilizatorilor de internet (cel puțin abilități digitale de bază) și în abilități avansate. Nivelul de dobândire a competențelor digitale scăzut pun în pericol integrarea viitorilor absolvenților pe piața forței de muncă.

Planul Naţional pentru Relansare şi Rezilienţă (PNRR) are prevăzut în componenta 3 Broadband şi 5G a Pilonului II – „Transformarea digitală” un buget iniţial de negociere de 650 de milioane de euro. Potrivit documentului, problemele identificate arată că acoperirea de bandă largă de internet în România este peste media UE, dar este în spatele a cel puţin altor 10 ţări, fiind loc de îmbunătăţire în acest sens.

Astfel, sunt avute în vedere investiţii în reţele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică; construcţia infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la reţele de foarte mare capacitate; remedierea eşecului pieţelor şi creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor, start-up-urilor şi scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicaţii şi servicii 5G; domeniul tehnologiei Open RAN.