Analişti: BNR va păstra probabil dobânda cheie în şedinţa din 7 iulie până va dispărea riscul declanşării unui val patru al pandemiei Covid 19

„Nu mă aştept ca BNR să crească dobânda de politică monetară în şedinţa din 7 iulie 2021. Economia dă într-adevăr semne că iese din criză, dar riscurile nu au trecut încă. Riscul apariţiei unui val patru al pandemiei Covid 19 există încă şi BNR va aştepta probabil să vadă evoluţia exact. Chiar dacă apariţia valului patru nu are şanse să ducă economia noastră din nou în recesiune, ci doar ar putea încetini creşterea economică, riscul indus de acesta va determina BNR să păstreze dobânda la nivelul de 1,25%”, a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România.

În buletinul ING Bank care previzionează evenimentele din zona Europei Centrale şi de Est pentru săptămâna 5-9 iulie, banca olandeză îşi reiterează pronosticul că BNR va menţine rata de politică monetară la 1,25%. „Profilul inflaţiei este într-adevăr în creştere, dar ne menţinem părerea că atât timp cât principalele cauze ale acestei creşteri rămân în afara sferei de influenţă a politicii monetare, banca centrală nu va interveni prin majorarea dobânzilor.

Pe măsură ce creşterea economică se va consolida şi vor începe să apară presiuni şi la nivelul inflaţiei de bază (CORE) vom asista probabil la o înăsprire graduală a politicii monetare, iniţial printr-un control mai ferm al lichidităţii (în a doua parte a acestui an) şi ulterior prin majorări de dobândă. Ne menţinem estimarea pentru o dobândă cheie neschimbată la 1.25% în acest an şi o creştere relativ modestă până la 1.75% în 2022”, declara recent pentru Economica.net, economistul şef al ING România, Valentin Tătaru.

Aceeaşi vizuine o are şi Ciprian Dascălu, economist şef BCR, ne declara luna trecută că „anticipăm menţinerea ratei cheie a BNR la nivelul actual de 1.25% până în trimestrul patru 2022, având în vedere ecartul semnificativ de dobânzi relativ la ţările din regiune, cu dobânzi de piaţă mai ridicate în episoadele de depreciere ale leului”.

„Prognozele de inflaţie, cel puţin pentru perioada următoare pe România, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, sunt de 2,9% media anuală pe 2021 şi de 2,8% media anuală pe 2022 şi 2023. Eu mă aştept ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară, dar să nu depăşească 2% la final de 2022 şi 2023.

Practic, ROBOR-ul real va continua să se menţină la un nivel foarte scăzut, ceea ce este un impuls pentru investiţia atât în economia reală, cât şi în economia financiară. Ajungem la 2% la sfârşitul anului viitor”, a declarat şi Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania,la o conferinţă de presă de profil. Acesta a subliniat însă „probabilitatea ca Banca Naţională a României (BNR) să majoreze rata dobânzii de politică monetară încă de la sfârşitul acestui an este în creştere, dar această decizie depinde în primul rând de contextul internaţional şi în al doilea rând de evoluţia sectorului inflaţionist”.

Chiar şi aşa, majorarea dobânzii cheie, dacă s-ar produce din 2021, ar trebui să apară spre sfârşitul anului, în funcţie de evoluţia inflaţiei şi a crizei sanitare.