Aceste teste includ 180 de adulţi şi doresc să evalueze siguranţa şi intensitatea reacţiei imunitare provocate de injectarea noului vaccin antigripal, care a fost denumit mRNA-1010.
Dacă testele vor fi concludente, ele vor putea să ducă la apariţia unei noi generaţii de vaccinuri mai performante împotriva gripei.
Actualele vaccinuri antigripale folosesc virusuri inactivate, care şi-au pierdut capacitatea de a declanşa o infecţie, dar care rămân capabile să provoace o reacţie a sistemului imunitar.
Tulpina utilizată trebuie să fie selectată cu mai multe luni înainte, iar eficacitatea acestor seruri este cuprinsă între 40% şi 60%.
Vaccinurile bazate pe ARN mesager se concentrează pe o mică parte a virusului – de exemplu, în cazul coronavirusului, pe proteina denumită „Spike”. Sunt injectate în organism fragmente de instrucţiuni genetice denumite ARN mesager, care ordonă corpului să sintetizeze acel antigen specific, „spicula” coronavirusului. Acea formaţiune ascuţită, inofensivă în sine, este apoi detectată de sistemul imunitar, care va produce anticorpi. Iar acei anticorpi vor putea apoi să combată virusul în cazul unei infecţii reale.
Managerii companiei Moderna speră că această tehnologie va permite dezvoltarea mai rapidă a unor vaccinuri împotriva gripei. Mai multe tulpini virale diferite vor putea fi vizate de o singură injecţie.
Vaccinul testat de Moderna se adresează subtipurilor gripei A, denumite H1N1 şi H3N2, precum şi celor ale gripei B, liniile virale Yamagata şi Victoria.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că gripa este responsabilă pentru aproximativ 3 milioane – 5 milioane de îmbolnăviri grave în fiecare an şi pentru 290.000 – 650.000 de decese.