Rezultatul negocierilor păstrează acelaşi trend crescător. La jumătatea anului, beneficiile rezultate din negocieri sunt de peste 800 de mii de euro, cea mai mare sumă semestrială de la înfiinţarea Centrului. Practic, 95% dintre negocierile purtate în acest an s-au încheiat prin acceptarea de către consumatori şi bănci a soluţiilor propuse de conciliatori.
„Anul acesta observăm o disponibilitate mai mare a consumatorilor şi băncilor de a negocia şi de a face unele compromisuri pentru păstrarea relaţiilor contractuale, evitarea proceselor în instanţă şi pentru beneficiilor obţinute de ambele părţi, până la urmă. Printre veştile bune este şi aceea că, începând cu luna iunie, s-au reluat negocierile purtate la sediul CSALB, la care participă consumatori, reprezentanţi ai băncilor şi conciliatori. Revenind la cifre, putem vedea o diferenţă importantă faţă de anul 2020. Dacă în primele şase luni ale anul trecut existau 116 negocieri încheiate cu împăcarea părţilor, anul acesta sunt 211 cazuri în care părţile s-au împăcat în primul semestru. Cu alte cuvinte, 92% din dosarele de negociere formate anul acesta sunt deja soluţionate, faţă de doar 50% în aceeaşi perioadă a anului trecut, lucru care arată că mecanismele de soluţionare alternativă ale băncilor s-au perfecţionat, iar disponibilitatea părţilor de a ajunge la o înţelegere este mai mare. La nivelul cererilor, situaţia este asemănătoare cu cea de anul trecut, însă aici ar fi nevoie de câteva recomandări pentru consumatori. Ei trebuie să ştie că o cerere de negociere care este trimisă fără detalii minimale despre situaţia creditului, a familiei sau împrumutatului, are şanse mici să fie acceptată de bancă. În schimb, o cerere detaliată, însoţită şi de copii ale documentelor justificative pentru situaţia invocată, poate impulsiona calitatea actului de negociere şi disponibilitatea băncilor de a veni cu soluţii pentru rezolvarea problemelor semnalate de consumatori. În plus, acest lucru l-ar ajuta şi pe conciliator, cel care conduce negocierile, să propună o soluţie mai bună, la finalul concilierii”, spune Alexandru Păunescu, preşedintele Colegiului de Coordonare al CSALB.
Numărul de cereri înregistrate în semestrul întâi din 2021 se menţine la un nivel aproximativ egal cu perioada S1 2020. Afluxul de cereri este determinat, în continuare, de criza sanitară. Mulţi consumatori au intrat în şomaj sau activitatea lor a fost suspendată, ceea ce i-a determinat să solicite fie aplicarea moratoriilor legale (în prima perioada a anului), fie identificarea unei soluţii de reechilibrare a obligaţiilor contractuale.
Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2021, 781 adresau diverse speţe în relaţia cu banca, în vreme ce 448 vizau diferite aspecte ale relaţiei consumatorilor cu IFN-urile.
Ponderea cererilor adresate IFN-urilor este din ce în ce mai mare. Dacă în S1 din 2020 era de 22% din total, în S1 din 2021 ponderea este de 36%. Din păcate, doar 3 cereri adresate IFN-urilor au fost acceptate spre negociere în S1 din 2021, faţă de 11 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, numărul de cereri adresate băncilor a scăzut în perioada primului semestru al acestui an: de la puţin peste 1.000 de cereri/S1 2020, la doar 781 cereri/S1 2021 (scădere de aproximativ 25%).
Totodată, până la finalul primului semestru, 103 cereri au fost soluţionate amiabil de comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii), respectiv 81 de cereri soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 22 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri.
Evoluţia ultimilor ani indică o scădere semnificativă a numărului de cereri refuzate de bănci, dintre cele înregistrate de CSALB: de la 80% în 2016, la 45% în 2018 şi 28% în 2020.
În primele şase luni ale anului 2021, procentul cererilor clasate nejustificat de către bănci a scăzut la 18% din totalul cererilor trimise, iar recomandarea CSALB către bănci şi IFN-uri este ca procentul de clasare să se menţină sub 20% până la finele anului. Este un obiectiv realizabil, cu atât mai mult cu cât sunt deja bănci mari în cazul cărora rata de respingere a cererilor, fără un motiv întemeiat, este de sub 10% ori chiar sub 5%, mai spun cei de la CSALB.