Acest proiect ”istoric”, aşa cum l-a numit preşedinţia SUA, a fost adoptat de Senat cu 69 de voturi pentru şi 30 de voturi împotrivă, cu sprijinul a circa zece congresmeni republicani, fapt rar într-un Congres ultradivizat politic.
Textul urmează să fie supus votului în Camera Reprezentanţilor, unde viitorul său este mai incert ţinând cont de divergenţele dintre radicali şi moderaţi în interiorul majorităţii democrate.
Negocierile se anunţă dure şi un vot final în Congres ar putea avea loc abia în toamnă.
Rezultat al unui rar compromis între democraţi şi unii republicani, planul de investiţii în infrastructură prevede 550 de miliarde de dolari drept noi cheltuieli federale în autostrăzi, poduri, transporturi, dar şi în internet de mare viteză şi măsuri contra schimbărilor climatice.
Senatorii americani se vor concentra acum pe examinarea celui mai consistent plan de cheltuieli sociale după anii ’30, estimat la 3.500 de miliarde de dolari. Este vorba despre ”proiectul de lege cel mai consistent în favoarea muncitorilor, a persoanelor în vârstă, a bolnavilor şi a săracilor de la FDR (preşedintele Franklin Delano Roosevelt) şi New Deal-ul anilor 1930”, potrivit senatorului independent Bernie Sanders, preşedintele comisiei pentru buget din Senatul american.
Casa Albă a calificat acest program drept ”o investiţie care nu vine decât o dată în timpul unei generaţii”, vizând redresarea unei economii în prezent ”injuste”.