„În primele şase luni din 2021 s-au deschis 3.033 proceduri noi de insolvenţă, cu 23% peste nivelul înregistrat în acelaşi interval din anul precedent. Numărul insolvenţelor deschise în prima jumătate a acestui an a revenit aproape de nivelul anterior pandemiei Covid-19 şi se estimează să crească cu cel puţin 10% faţă de anul anterior. Numărul de angajaţi raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de 11.294”, arată datele studiului prezentat joi în cadrul unei conferinţe de presă.
Totodată, pierderile financiare cauzate de firmele insolvente în primul semestru 2021 au fost aproape de 2 miliarde lei, de cinci ori sub nivelul corespondent din 2015 şi cel mai scăzut din ultimul deceniu.
Potrivit studiului, se observă o scădere graduală a numărului companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 milioane euro (medii şi mari), la doar 130, minimul ultimului deceniu.
Totodată, România a înregistrat în ultimii trei ani sub 20 de firme insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri peste 1.000 euro/lună. Astfel, se apropie de media regională din perspectiva insolvenţelor raportate la 1.000 de companii active, respectiv 11, după ce a condus în permanenţă acest top regional în ultimul deceniu.
„Măsurile de subvenţionare şi salvare a companiilor au funcţionat pe parcursul anului 2020, dar acestea nu au rezolvat definitiv problemele afacerilor vulnerabile, ci au câştigat timp pentru acestea. Astfel, anul trecut a lăsat urmări importante asupra situaţiei financiare publicate de companiile active în România: investiţiile au scăzut, gradul de îndatorare a crescut, iar capitalul de lucru a rămas negativ şi vulnerabil. Dacă avem în vedere şi creşterea interdependenţei afacerilor prin intensificarea creditului comercial şi extinderea termenelor de plată a facturilor către furnizori, riscul de insolvenţă al companiilor se amplifică în perioada următoare, aspect concretizat prin creşterea numărului firmelor care îşi întrerup activitatea cu 31% în primul semestru din acest an, iar a celor insolvenţe cu 23%”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.
Referitor la distribuţia sectorială a insolvenţelor, cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate în sectorul construcţiilor (542), urmat de comerţul cu amănuntul (455) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (409).
Ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvenţă pe rol a variat în ultimii cinci ani între 50% – 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% – 70%.
Conform studiului, primele 5 sectoare care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvenţelor acoperă o pondere similară şi din punctul de vedere al firmelor totale active. Din această perspectivă, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care a înregistrat o rată a insolvenţelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel naţional. Acesta este urmat de sectorul construcţiilor şi de HoReCa, sector foarte afectat de restricţiile Covid-19. Conform datelor, vânzările companiilor active în sectorul HoReCa au scăzut cu 39% pe parcursul anului 2020, în timp ce profitul a înregistrat o contracţie de 77%.
„Schemele de sprijin acordate populaţiei şi companiilor active pe parcursul anului 2020 au reprezentat principalul factor pentru diminuarea efectelor financiare negative ale pandemiei Covid-19 în economie. Prima jumătate a anului 2021 marchează, însă, o concretizare a ‘insolvenţelor ascunse’, atât ca efect de bază, cât şi ca urmare a pierderilor reale din anumite sectoare de activitate. Privind către al doilea semestru din 2021, nu trebuie să ignorăm o serie de provocări, care pun presiune pe mediul de business: dezechilibre ale fluxurilor globale de producţie şi logistice, predictibilitate redusă a evoluţiei preţurilor materiilor prime şi materialelor, inflaţie, riscuri politice etc. Pentru a completa acest mix exploziv, iminenţa unui val patru de infectări şi retragerea treptată a măsurilor de sprijin vor testa rezistenţa companiilor în faţa şocurilor şi capacitatea acestora de a-şi gestiona eficient resursele. Este esenţial să rămânem realişti şi să abordăm cu pragmatism noile evoluţii. În calitate de furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua să se implice activ în sprijinirea mediului de afaceri”, a adăugat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.
Conform datelor publicate de CIP (Centrala Incidentelor de Plăţi) furnizate de către Banca Naţională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2021 au fost în valoare totală de doar 0,55 miliarde lei, în scădere cu 49% faţă de anul anterior.
„În condiţiile în care numărul incidentelor de plată în aceeaşi perioadă analizată a scăzut mai lent, respectiv cu -32%, valoarea medie a incidentelor de plată înregistrate în primul semestru a fost de 39.000 de lei, mai puţin de jumătate comparativ cu maximul ultimului deceniu înregistrat în anul 2015”, precizează studiul. Astfel, minimul istoric al incidentelor de plată din economie este favorizat de efectele pe lanţ propagate de măsurile de sprijin implementate pe parcursul anului 2020. Totuşi, situaţiile financiare pentru anul 2020 confirmă o creştere a gradului îndatorării companiilor, care au acoperit majoritatea necesarului de finanţare prin creditul furnizor, amplificând astfel riscul de contagiune prin neplata facturilor.
„Analizând evoluţia mediului de afaceri pentru prima jumătate a lui 2021, prin comparaţie cu anii anteriori, se observă o situaţie favorabilă pentru maturizarea mediului de afaceri. Raportul dintre companiile care şi-au întrerupt activitatea şi cele nou înfiinţate a ajuns pentru prima dată în ultimul deceniu aproape de 1”, precizează autorii studiului.
Totodată, numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a fost de 55.906, în creştere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, firmele nou înregistrate au crescut la 79.734, din care SRL reprezintă 53.844, cu 58% mai mult decât acelaşi semestru din anul precedent, maximul ultimului deceniu. Conform studiului, această dinamică arată faptul că revenirea rapidă a economiei încurajează apariţia de noi afaceri care încearcă să capteze oportunităţile în ciuda mediului de business incert.