An îmbelşugat pentru România, recorduri în agricultură – Producţia de cereale a depăşit, până la această dată, 15 milioane de tone, anunţă Ministrul Agriculturii

„Am văzut în urmă cu două săptămâni ratingul excepţional pentru recolta agricolă din 2021 care s-a acordat României de către acest grup – GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative), care practic confirmă rezultatele obţinute de către fermierii români acum la încheierea campaniei la culturile însămânţate în toamnă. Sunt câteva învăţăminte pe care le putem trage: ministerul şi ministrul nu au niciun merit pentru aceste producţii mari, la fel cum nu au avut nicio vină pentru seceta de anul trecut. Asta demonstrează că avem un potenţial agricol imens, că fermierii români îşi fac treaba, că au acces la inputuri, la tehnologie de ultimă oră şi că avem nevoie de acea strategie de gestionare a apei, inclusiv în agricultură pe care trebuie să o finanţăm urgent şi consistent. În rest sunt divagaţii”, a susţinut Adrian Oros într-o declaraţie pentru Agerpres.

El a subliniat că sunt trei culturi vedetă care au înregistrat anul acesta cifre-record, respectiv grâul şi orzul, atât la producţiile totale obţinute cât şi la randament, dar şi rapiţa, unde este pentru prima dată când producţia medie depăşeşte pragul de 3.000 de kg/ha.

„În primul rând grâul, care a ajuns la o producţie totală de 11,4 milioane de tone, ceea ce este foarte mult. Este cea mai mare producţie din 2007 şi până în prezent. De ce din 2007? Pentru că de atunci suntem în Uniunea Europeană, au început subvenţiile, a început agricultura mai performantă în România. Am pornit de la 3 milioane de tone de grâu în 2007 şi am ajuns la 11,4 milioane de tone, producţia totală. Au mai fost ani cu producţii bune, în 2019 cu 10,29 milioane de tone şi în 2017 cu 10,03 milioane de tone. Sigur că producţia totală este dependentă de suprafaţă, dar ceea ce ne bucură este că şi producţia medie la hectar este în acest an cea mai mare – 5.340 kg/ha, depăşind alţi ani importanţi când au fost, de asemenea, producţii de 4.700 – 4.800 kg/ha”, explicat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, în câteva judeţe s-a depăşit media naţională de 5.340 kg/ha, respectiv în vestul ţării, în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş, dar şi în judeţele din sud: Olt, Caraş Severin, Ialomiţa şi Călăraşi. „Chiar şi în Mureş, în zona de câmpie unde se cultivă cereale, s-a obţinut o producţie la hectar peste media naţională”, a transmis oficialul MADR.

În aceea ce priveşte preţul grâului din recolta anului 2021, şeful de la Agricultură a subliniat că acesta este legat de recolta globală de grâu şi de mişcările din piaţă. „Anul acesta producţia globală de grâu scade cu aproape 16 milioane de tone. Pe de altă parte, China a contractat de pe piaţa globală cu 41 de milioane de tone de grâu mai mult decât anul trecut. Asta face ca, deşi la noi în ţară producţiile să fie record, preţul grâului panificabil, respectiv al pâinii, să fie mai mare pentru că este dat de producţia mondială, nu de producţia locală. Asta s-a demonstrat şi anul trecut când noi am avut o producţie diminuată din cauza secetei – numai 6,4 milioane de tone, cu 5 milioane mai puţin – şi totuşi datorită faptului că producţia mondială a fost una record anul trecut, preţul grâului panificabil nu a crescut spectaculos”, a adăugat Oros.

Pe de altă parte, ministrul a subliniat că majorarea preţului la grâu ar putea determina şi o scumpire a pâinii, în condiţiile în care materia primă utilizată, respectiv grâul, are o pondere semnificativă în preţ, 65-70%, iar între 30-35% energia, apa, combustibilul şi forţa de muncă.

În ceea ce priveşte potenţialul de export în 2021, acesta rămâne unul ridicat în condiţiile în care consumul intern total se ridică la cel mult 4,5 milioane de tone. „Ţinând cont de calculele pe care ni le-au dat cei care activează în industria de morărit şi panificaţie, noi consumăm cam 2,2 milioane de tone de grâu panificabil, circa 500.000 de tone de grâu furajer, 550.000 de tone de grâu pentru seminţe, 400.000 de tone de grâu pentru industria alcoolului, deci aproximativ 4 – 4,5 milioane de tone este consumul nostru total intern, restul este pentru export. Eu mă bucur că producţiile sunt bune, dar şi că preţurile sunt bune, iar fermierii noştri, mai ales cei din partea de sud a ţării care au avut anul trecut pierderi însemnate din cauza secetei, o să îşi recupereze anul acesta o parte din acele pierderi”, a mai spus Adrian Oros.

Ministrul a precizat că producţia de grâu este bună şi din punct de vedere calitativ, chiar dacă au fost multe ploi în primăvară, dar având şi o suprafaţă mare cultivată, „există în acest an suficient grâu panificabil de o calitate superioară”.

„Dacă anul trecut am avut noi secetă, anul acesta a fost în Rusia, Ucraina dar şi în câmpiile vestice şi centrale din Statele Unite ale Americii, unde se cultivă în mod tradiţional suprafeţe mari de grâu. Încă de la începutul anului erau previziuni în acele zone privind fenomenul de secetă şi era de aşteptat ca producţia totală să scadă, iar până la urmă s-a confirmat: cu aproape 16 milioane de tone mai puţin decât anul trecut. În acest context, evoluţia preţului grâului este favorabilă producătorilor agricoli autohtoni”, a susţinut el.

Preţul grâului a continuat să crească pe piaţa europeană şi mondială, cotaţiile bursiere din această perioadă indicând valori cu circa 40% mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Conform datelor operative ale MADR din data de 23 august, producţia de grâu de 11,4 milioane de tone a fost recoltată de pe 99,31% din suprafaţa cultivată anul acesta, de 2,151 milioane hectare.

Potrivit ministrului Agriculturii, România înregistrează şi la orz un nivel record în 2021, cea mai ridicată producţie începând cu anul 2007, atât la producţia totală – 1,88 milioane de tone – dar şi la cea medie – 5.599 kg/ha. În 13 judeţe a fost depăşită media naţională, respectiv în Bihor, Arad, Galaţi, Ialomiţa, Caraş Severin, Constanţa, Brăila, Olt, Mureş, Călăraşi, Timiş, Dolj şi Giurgiu.

Până la data de 23 august 2021, orzul s-a recoltat pe 99,57% din suprafaţa cultivată, de 338.000 hectare, reprezentând 336.751 hectare. Anul trecut, producţia de orz obţinută a fost de 829.350 tone cu o medie de 2.882 tone/ha. „Şi la celelalte cereale: secară, triticale, orzoaică, ovăz, mei, hrişcă, toate au avut producţii bune, astfel că producţia totală de cereale până la această dată depăşeşte 15 milioane tone”, a transmis Oros.

Nu în ultimul rând, la rapiţă s-a înregistrat în 2021 cea mai mare producţie medie la hectar din 2007 şi până în prezent, respectiv 3.022 kg/ha, datorită soiurilor folosite, aplicării tehnologiei adecvate cât şi a condiţiilor agrometeorologice favorabile.

„Este pentru prima dată când s-au depăşit 3.000 kg/ha. Anul trecut am avut 2.100 kg/ha, productivitatea la hectar fiind diminuată anul trecut cu o treime”, a comentat Oros. Până la data de 23 august 2021, producţia de rapiţă recoltată de pe 99,3% din suprafaţa cultivată, de 445.000 hectare, este de 1,33 milioane tone, faţă de anul trecut când s-au obţinut 727.731 tone. Recordul la producţia totală de rapiţă a fost în 2018, cu 1,67 milioane de tone, dar şi în 2017 s-a obţinut o recoltă bună de 1,61 milioane de tone.

„Cred că este un an agricol foarte bun mai ales că vine după un an catastrofal din punct de vedere al agriculturii, dar repet noi nu avem niciun merit, meritul este că a plouat şi că fermierii au avut curajul să investească în ceea ce au pus în pământ, pentru că au vazut regimul precipitaţiilor şi previziunile meteo”, a concluzionat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Producţie de porumb boabe de aproximativ 13,7 milioane de tone şi de 3,2 milioane tone la floarea-soarelui în 2021 – estimări MADR

Producţia totală de porumb boabe se va situa în acest an în jurul valorii de 13,7 milioane de tone, iar cea de floarea-soarelui la 3,2 milioane de tone, după cum arată primele estimări realizate la aceste culturi, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„În ceea ce priveşte culturile de toamnă, însămânţate în primăvară, din estimările pentru anul 2021, producţia totală de floarea-soarelui se va situa la 3,2 milioane tone, cu o medie de 2.573 kg/ha, fiind al doilea an cu producţie ridicată de la aderarea României la Uniunea Europeană, în condiţiile în care în anul 2019 s-au obţinut 3,5 milioane de tone”, a precizat Adrian Oros pentru .

Anul trecut, producţia totală de floarea-soarelui s-a ridicat la numai 2,2 milioane de tone, fiind mult diminuată din cauza secetei, iar media consemnată a ajuns la 1.883 kg/ha.

Potrivit specialiştilor MADR, la această dată cultura de floarea-soarelui parcurge fazele de maturitate. Pe suprafeţele unde semănatul a fost efectuat în epoca optimă, respectiv în zona de sud a ţării, a început deja recoltarea. Astfel, în judeţul Olt s-a recoltat o suprafaţă de 10.500 hectare, în judeţul Teleorman 8.600 hectare, iar în Dolj 1.400 hectare.

Ministrul Agriculturii a precizat că, în ceea ce priveşte cultura porumbului, din primele estimări realizate, producţia totală de porumb boabe în anul 2021 va ajunge la 13,87 milioane de tone, în condiţiile în care anul trecut au fost obţinute 10,15 milioane de tone. Media la nivel naţional este la această dată de 5.393 g/ha. „Am raportat în anul 2019 o producţie de 17 milioane de tone, iar în 2018 de 18,66 milioane de tone de porumb boabe, dar ştim că în acei ani a fost şi o reacţie a Comisiei Europene pe aceste cifre pentru că le-au dat peste cap toate estimările”, a mai spus Oros.

Potrivit prognozei agrometeorologice pentru perioada 24-30 august 2021, întocmită de către Administraţia Naţională de Meteorologie, aprovizionarea cu apă a solului în cultura porumbului, pe adâncimea 0-100 cm, prezintă valori satisfăcătoare spre optim în cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei, local în centrul şi estul Dobrogei, izolat în estul Olteniei şi vestul Crişanei, însă se pot înregistra însă deficite de umiditate în sol pe suprafeţe agricole extinse din Banat, Maramureş, Crişana, Oltenia şi Dobrogea, local şi izolat pe zone agricole din sud-estul Munteniei, sudul Moldovei şi centrul Transilvaniei.

În prezent, pentru aceste două culturi – porumb şi floarea-soarelui – nu se înregistrează suprafeţe afectate de secetă pedologică, în urma centralizării la nivelul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MADR a informaţiilor cuprinse în Rapoartele sinteză întocmite şi transmise de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pe baza proceselor – verbale de constatare şi evaluare a pagubelor, transmis reprezentanţii Ministerului Agriculturii.