Ordonanța anti-plastic a intrat în vigoare. Ce implicații va avea

Produsele din plastic de unică folosință, produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile și echipamentele de pescuit care conțin plastic sunt reglementate, începând cu 2 septembrie, de o nouă ordonanță simplă  (OG 6/2021) ce transpune în legislația națională o Directivă Europeană privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva 904/2019).

Iar acest lucru înseamnă că, de la această dată, pentru anumite categorii de produse va fi interzisă punerea pe piață, iar pentru altele vor fi aplicate ținte de reducere a consumului. Ordinanța impune, de asemenea, un calendar pentru producătorii de astfel de produse care trebuie să își asume anumite costuri legate de gestionarea deșeurilor dar și să schimbe unele ambalaje.

Ce se întâmplă începând cu 2 septembrie 2021

Mai exact, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, adică 2 septembrie 2021, se interzice introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință:

• Bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale
• Tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești)
• Farfurii
• Paie pentru băuturi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale.
• Agitatoare pentru băuturi
• Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe
• Recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care:

a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;

b) sunt de regulă consumate din recipient;

c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare

• Recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora
• Pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

O perioadă, aceste produse ar mai putea fi găsite în comerț, întrucât stocurile pe care comercianții din România încă le mai au pot fi epuizate. Interdicția stabilită prin OUG se referă doar la punerea pe piață de noi produse de plastic din momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Noi marcaje pe etichetele produselor

Tot de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, adică 2 septembrie, anumite produse din plastic de unică folosință vor trebui să poarte pe ambalaj, sau direct pe produs, atunci când sunt introduse în piață, un anumit marcaj. 

Marcajul trebuie să fie clar, lizibil, să nu se poată șteargă și să informeze consumatorii cu privire la:

• opțiunile adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respecti;
• prezența materialelor plastice în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului;

Produsele care vor trebui astfel marcate sunt:

• Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane
• Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
• Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
• Pahare pentru băuturi

Ordonanța de urgență vine și cu noi reglementări privind răspunderea extinsă a producătorilor, dar acestea vor fi obligatorii etapizat. Astfel, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”, s-au introdus prevederi legate de scheme de răspundere extinsă a producătorilor, care să acopere costurile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor și pentru măsurile de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri.

Exemple de produse vizate: recipiente pentru alimente; pachete și folii; recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora; pungi de transport din plastic subțire, șervețele umede; baloane; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

Alte măsuri ce vor fi obligatorii începând cu anii următori

În ceea ce privește reducerea consumului pentru alte bunuri de plastic de unică folosință, până în 2026, România trebuie să adopte măsuri pentru o reducere ambițioasă și susținută a consumului de produse din plastic de unică folosință.

Exemple de măsuri:

• obiective naționale de reducere a consumului (spre exemplu sticle si cutii din plastic, caserole, capace etc.);
• alternative reutilizabile pentru consumator (spre exemplu ambalaje reutilizabile);
• interzicerea acordării gratuite de produse de unică folosință.

Spre exemplu, actul normativ are consecințe și asupra jucătorilor din HoReCa, în special a celor cu produse fast food care vând produse gata de consum. Aceștia vor fi nevoiți să aplice un preț de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosință furnizate și să afișeze valoarea acestora în loc vizibil la punctul de vânzare și să evidențieze distinct pe documentele de vânzare prețul produselor din plastic de unică folosință furnizate. În plus, aceștia trebuie să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate și durabile sau care nu conțin plastic.

Aceste obligații sunt valabile și pentru operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse din plastic de unică folosință, iar produsele de unică folosință vizate sunt paharele pentru băuturi, inclusiv capacele acestor, recipientele pentru alimente ( cum ar fi cutiile pentru produse alimentare  destinate consumului imediat, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare).

Nu în ultimul rând, pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică
folosință, operatorii economici care introduc pe piața națională aceste produse sunt obligați:

• să reducă progresiv cantitățile introduse pe piață astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul
  2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022,
•  să declarare anual la Administrația Fondului pentru Mediu cantitățile introduse pe piață în anul
  precedent celui în care raportează;
• să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea țintelor menționate  către autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 01 februarie a anului următor celui în care s-a desfășurat activitatea.

Legat de cerințele specifice ale produselor, de la 3 iulie 2024 pot fi introduse pe piață numai recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri care au dopurile/capacele din plastic atașate de ele, în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor. De asemenea, începând cu 2025, toate sticlele PET introduse pe piață trebuie să conțină plastic reciclat în proporție de cel puțin 25 %, și, începând cu 2030, procentul crește la cel puțin 30 %.

În ultimii 50 de ani, producția și consumul de plastic au crescut de 20 de ori și, se pare că se va dubla, iar în următorii 20 de ani va depăși 600 milioane tone la nivel mondial. Doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje.