30 de ani de capitalism: Povestea macaralelor care construiesc acum infrastructura României

“Macarale râd în soare argintii”, era un vers dintr-un faimos cântec din perioada comunistă. Cândva un simbol al dezvoltării prin construcția în masă a blocurilor socialiste, macaralele redau în prezent pulsul dezvoltării capitaliste a țării. Cam de aceeași vârstă cu capitalismul din România, liderul pieței de prestări servicii cu macarale și transporturi agabaritice este compania orădeană Deme Macarale, cu afaceri de circa 14 milioane de euro în 2020. Utilajele care străbat țara în lung și în lat pentru construirea de fabrici, șantiere navale, centrale electrice, stadioane, autostrăzi și parcuri eoliene sunt ale lui Cristian Deme, fiul lui Ioan Deme, fondatorului companiei.
Anemona Andone - mie, 15 sept. 2021, 13:52
30 de ani de capitalism: Povestea macaralelor care construiesc acum infrastructura României

Înființată în anii ‘90, în perioadele tulburi ale zorilor capitalismului sălbatic, compania a rezistat șocurilor tranziției către economia de piață. Mai mult, în 2003 când Cristian s-a alăturat afacerii familiei, aceasta a început să se extindă la nivel național și apoi internațional.

Pentru el, proaspăt absolvent al Facultății de Mecanică din Timișoara, angajarea la compania tatălui său a reprezentat un pas firesc. Mai ales că îi plăcea de mic să lucreze cu utilaje și tractoare. Primul proiect în care s-a implicat a fost ridicarea în Sebeș a fabricii Kronospan, unul dintre cei mai importanţi producători de produse pe bază de lemn din ţară. “Am fost acolo când s-a construit combinatul, am stat o lună”, își aduce aminte directorul general al Deme Macarale.

Dintr-o generație care pune România în mișcare, Cristian Deme este acum activ pe mai toate șantierele de infrastructură în momente cruciale, când este nevoie de macarale. De altfel, pasionații de infrastructură au ajuns să îi urmărească îndeaproape activitatea și, atunci când îi văd macaralele pe un anumit șantier, consideră că e un indicator că lucrările intră în linie dreaptă către finalizare.

cristian deme

Portofoliul de lucrări al companiei este foarte vast și cuprinde de la construcția de poduri și viaducte pe autostrăzile A1 (București – Nădlac), A2 (București – Constanța), A3 (București – Borș), A10 (Sebeș – Turda), până la lucrări pentru Podul de la Brăila, Metroul de Drumul Taberei din București, transport și ridicare de echipamente specifice industriei chimice și petrochimice la Năvodari, Ploiești și Tg. Mureș și transport și ridicarea de echipamente specifice industriei energetice la Rovinari, Iernut, Oradea, București, Timișoara.

De la jucător regional la lider național

Cristian Deme povestește că momentul extinderii companiei a sosit în 2003, odată cu achiziția unui teren în București și a unei macarele cu o capacitate portantă de 400 de tone (cât doua balene albastre – cele mai mari animale – n.r.) . Stabilirea unui “fief” în Capitală i-a facilitat ulterior derularea unor contracte în zonă, precum cel cu fabrica Saint – Gobain de la Călărași.

A urmat intrarea  în orașe precum Iași, unde Cristian Deme spune că sunt multe proiecte locale, iar firma sa are deja tradiție pe piață. Inevitabil a sosit și momentul în care granițele României nu au mai fost încăpătoare pentru business-ul de familie pornit din Oradea să cucerească întreaga țară.

Multinaționala verde

Profitând de noile oportunități de afaceri apărute în sectorul energiei verzi, compania s-a extins apoi și la nivel internațional în țări precum Ungaria. Aici, mărturisește Cristian Deme, a avut parte de cea mai mare provocare a sa: lupta la propriu cu morile de vânt. “Firma daneză cu care lucram în Ungaria venea cu multe rigori în spate. A fost foarte greu să trecem de la mentalitatea românească la cea daneză. Ei au altă viteză de lucru, sunt foarte organizați”, spune reprezentantul Deme Macarale.

Una peste alta, spune că “experiența daneză” a fost una foarte utilă pentru dezvoltarea afacerii. Pe lângă Ungaria, compania românească a mai intrat pe piețele din Republica Moldova, Germania, Serbia, Bulgaria și, mai nou, Polonia. “În Polonia lucrăm de un an și ceva. Ne-am extins strict pe proiecte de vânt. Nu ne întindem mai mult decât putem duce”, explică Deme. Dacă pe noua piață externă are lucrări pentru parcuri eoliene până în 2022, pe piața internă se așteaptă ca un an – doi să nu se întâmple nimic în domeniul eolian. “România nu este atractivă pentru investitorii în energia eoliană”, este de părere directorul general al Deme Macarale.

Pe cel mai dinamic șantier din țară

Deocamdată, în România lucrează la Drumul Expres Craiova – Pitești (DX12), cunoscut ca “Autostrada Ford”. “Se va termina rapid la UMB la Slatina. Chiar merge totul șnur”, spune furnizorul macaralelor care ridică structuri la podurile de pe tronsonul 2. Despre acest lot, construit de firmele lui Dorinel Umbrărescu, are numai cuvinte de laudă, apreciind că este chiar cel mai dinamic șantier de infrastructură rutieră din țară, “cu cei mai mulți oameni adunați la un loc”. Grupul UMB urmează să construiască și tronsoanele 3 și 4 ale aceluiași drum expres.

Omul de afaceri orădean suspină aproape nostalgic când se gândește că lucrările pe tronsonul 2 vor fi finalizate în curând iar macaralele sale vor lua o pauză până vor putea reveni pe celelalte tronsoane ale Autostrăzii Ford. “La UMB mai durează un an până vor începere iar”, estimează Cristian Deme.

Pe lângă DX12, Deme are speranța să intre cel mai curând tot pe un șantier al UMB, respectiv cel din Autostrada Transilvania. Despre celelalte proiecte în derulare, precum cele de la Autostrada de Centură București, spune că lucrările au o viteză foarte lentă.

“Infrastructura se mișcă foarte greu. Până e nevoie de macara, trec doi – cinci ani de la începerea lucrărilor”, aproximează șeful Deme Macarale, care speră că, în urma crizei politice actuale, să nu se “încurce rău borcanele”.

Forța de muncă, problemă serioasă în doi – trei ani

Dar mai mult decât de lentoarea cu care se mișcă lucrările de infrastructură, omul de afaceri orădean se teme de adâncirea crizei forței de muncă din domeniu. El spune că găsește cu greu personal iar cei interesați au tot felul de condiții. “Nu vor să lucreze sâmbăta, nu are treabă cu financiarul. Vor cât mai pe lângă casă. Vin tineri care nu trebuie să se murdărească sau să stea în praf. Au treabă cu comoditatea, n-au treabă cu banii”, explică proprietarul Deme Macarale.

Compania oferă pachet salarial de până la 10.100 de lei pentru un șofer automacaragiu cu experiență de minimum trei ani, conform unui anunț postat pe pagina proprie de Facebook.

Problema nu este însă nivelul salariului, subliniază Cristian Deme. “Preferă 3.000 de lei și să lucreze lângă casă decât 6.000 – 7.000 de lei și să stea plecat”, spune el dezamăgit.

Chiar și în cazul angajaților trimiși să lucreze în alte țări, precum Polonia, Deme spune ca firma are program prin care sunt schimbați la două luni. “Fiecare are familie, trebuie împăcate toate”, adaugă șeful Deme Macarale.

El anticipează că forța de muncă va fi o problemă serioasă în doi – trei ani, iar firma sa nu poate apela ca alți antreprenori din domeniul infrastructurii la muncitori asiatici necalificați. “Avem nevoie de muncitori calificați. Sperăm să se întoarcă o droaie de oameni de afară”, spune încrezător antreprenorul bihorean.

Acesta consideră că nu mai este diferență mare între salariile din România și cele oferite în Occident iar singurul lucru care stă în calea revenirii românilor în țară este orgoliul. “Una este să fii muncitor și să stai în container în Germania, alta e în România”, opinează Cristian Deme.

O altă supărare o omul de afaceri din Bihor este schimbarea programului de autorizații pentru transporturile speciale agabaritice.

“Cei din Ministerul Transporturilor ne-au schimbat programul de autorizații: se scot de azi pe mâine. Ne-au omorât. Suntem în 2021 și trebuie să mergem la sediu să luăm fizic autorizația, nu se poate online”, explică Deme, care crede totuși că relația cu statul român ar putea fi mai bună.

Pe de altă parte, el apreciază că au fost de real folos facilitățile în construcții, cele privind veniturile angajaților.

Într-o notă pozitivă, antreprenorul bihorean susține că te poți dezvolta ca om de afaceri în România, mai ales că “ne adaptăm mai rapid decât cei din Vest”. El este încrezător în potențialul de dezvoltare economică al țării și intenționează să-și ducă afacerea la a treia generație. “Fără doar și poate afacerea va rămâne în familie. Copiii au 10, 15 ani, mai copilăresc deocamdată. Vine și vremea lor. De-aia am rămas aici și n-am vândut compania. Altfel, o vindeam și stăteam liniștit pe plajă”, conchide directorul general al Deme Macarale.

Te-ar mai putea interesa și
Trump a tăiat 7,3% din prețul mondial al aurului. Cât câștigi dacă investești în aur? Prin ETF cam 32% în ultimul an, în lingouri între 25% – 29%
Trump a tăiat 7,3% din prețul mondial al aurului. Cât câștigi dacă investești în aur? Prin ETF cam 32% în ultimul ...
Dacă războiul din Ucraina a crescut cu 10% prețul aurului în doi ani, victoria lui Donald Trump la președinția SUA a tăiat 7,3% in zece zile. Cu toate acestea, cei care investesc în aur și......
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a reluat creșterea
Finanțarea deficitului bugetar ne crește dobânda la credite. Lichiditatea din piața bancară a scăzut și ROBOR și-a ...
În ultimele 10 zile, ROBOR la 3 luni și cel la 6 luni a crescut cu 20 de puncte de bază, semn că bancile au împrumutat ...
Surpriză de proporții la alegerile prezidențiale, turul 1: După numărarea a peste 60% din voturile din țară, Călin Georgescu este pe pimul loc
Surpriză de proporții la alegerile prezidențiale, turul 1: După numărarea a peste 60% din voturile din țară, Călin ...
Candidatul independent Călin Georgescu este pe pe primul loc în preferințele alegătorilor in țară după numărarea ...
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința bucureștenilor
Referendumul din București a trecut în favoarea lui Nicușor Dan. Primarul solicită Parlamentului să țină cont de voința ...
Votul de la referendumul local trebuie confirmat de Parlament, iar partidele politice nu pot să ignore voinţa a 500.000 ...