„Capacitatea de a răspunde în mod adecvat la o criză poate permite unui business să profite la maximum de ea. Potrivit lui Steven Callander, profesor de economie politică la Stanford Graduate School of Business, ‘obiectivul este de a trata o criză ca pe o problemă de management’ şi ‘să profite de lumina reflectoarelor’. Sub impactul pandemiei, deciziile au fost deosebit de complexe. Organizaţiile au trebuit să ia în considerare factorii externi – lockdown, noi cerinţe sanitare, un stil de viaţă radical schimbat – şi capacităţile lor de afaceri”, se menţionează într-un comunicat al Kaspersky transmis, vineri, AGERPRES.
Pe lângă lansarea de noi produse şi servicii (29%), ca răspuns activ, fiecare a cincea organizaţie a intrat în noi segmente de business (21%). În acest context, pentru companiile din sectorul evenimente, divertisment, artă şi cultură sau chiar din sectorul medical acest lucru a însemnat lansarea unei alternative digitale a ofertelor lor fizice; pentru magazine sau restaurante – vânzarea online şi procesul de livrare la domiciliu; pentru producători – fabricarea de măşti, dezinfectant şi alte accesorii medicale sau chiar concentrarea pe furnizarea de bunuri pentru confortul casei.
De asemenea, printre alte măsuri anticriză, previzibil cea mai comună a fost aceea de a permite tuturor sau majorităţii angajaţilor să lucreze de la distanţă (46%).
Conform studiului de specialitate, cele mai multe decizii au vizat în continuare optimizarea cheltuielilor: organizaţiile au introdus reduceri bugetare (38%), salarii sau ore de lucru reduse (35%), au redirecţionat bugetele sau au oprit planurile de investiţii (30%). În plus, una din zece companii a trebuit să ia măsuri critice, cum ar fi concedierea angajaţilor (12%) sau oprirea plăţii facturilor (11%).
Kaspersky a lansat platforma Cybersecurity on a Budget cu ghiduri gratuite pentru companiile care doresc să fie mai pregătite şi mai sigure în lumea digitală.