Câte ore ai nevoie să muncești pentru a plăti factura de internet în România și în lume

Studiul se bazează pe informații din surse deschise furnizate de Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială, Freedom House, Uniunea Internațională a Comunicațiilor și alte surse.

Cercetarea a constatat că internetul cel mai puțin accesibil de pe planetă este adesea și cel mai prost. Potrivit indicelui calității vieții digitale din 2021, nigerienii ar trebui să lucreze mai mult de 35 de ore la un salariu mediu pentru a-și putea permite cel mai ieftin contract lunar de bandă largă disponibil în țară. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că Nigeria are a șasea cea mai proastă viteză de bandă largă în cadrul studiului care a analizat 110 țări.

Cel mai puțin trebuie să muncească un israelian (19 minute), apoi un finlandez (31 de minute), un chinez (39 de minute), în timp ce un american are nevoie de o oră și 28 de minute pentru a plăti factura la internet. Un indian muncește 2 ore și 33 de minute, în timp ce un spaniol are nevoie de 2 ore si 43 de minute de muncă.

Conexiuni de internet foarte accesibile și fiabile pot fi găsite și în Rusia, Israel și în multe țări din Europa. Mai multe state din Europa de Est oferă prețuri foarte accesibile și stabilitate, dar lipsesc câteva puncte la capitolul viteză. Muntenegru iese în evidență ca fiind țara cu cel mai puțin accesibil internet din Europa, la un preț echivalent cu aproape șase ore și jumătate de muncă.

În timp ce prețurile ridicate pentru servicii slabe par contradictorii la suprafață, dezechilibrul poate fi explicat prin infrastructura slabă și ratele mai mici de penetrare a internetului în unele țări, care se traduc printr-un cost mai mare pentru un produs care nu este încă pe deplin maturizat.

În acest an, studiul indexează 110 țări din întreaga lume și acoperă 90% din populația globală. Cea de-a treia ediție a cercetării clasifică țările în funcție de bunăstarea digitală, pe baza a cinci piloni: calitatea internetului, accesibilitatea internetului, infrastructura electronică, e-guvernare și e-securitate.

România s-a situat pe locul 34 în lume și pe locul 32 în Europa în cadrul clasamentului general. Față de ediția anterioară, țara noastră a urcat cu cinci poziții.

Cel mai bine am stat la viteză (locul 3), stabilitatea conexiuni pentru internetul mobil (locul 20) și preț (locul 22). În schimb, criterii precum: numărul de utilizatori de internet (locul 65), creșterea vitezei (locul 59) și indexul serviciilor online (locul 58) ne-au tras în jos.

„Oportunitățile digitale s-au dovedit a fi mai importante ca oricând în timpul crizei COVID-19, subliniind importanța pentru fiecare țară de a asigura capacități operaționale la distanță pentru economiile lor”, explică Vytautas Kaziukonis, CEO al Surfshark. „Acesta este motivul pentru care, pentru al treilea an consecutiv, continuăm cercetarea Digital Quality of Life, care oferă o perspectivă globală solidă asupra modului în care țările excelează în domeniul digital. Indicele pune bazele unor discuții semnificative despre modul în care avansul digital influențează prosperitatea unei țări și unde pot fi aduse îmbunătățiri”.

Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an autorii au remarcat faptul că internetul în banda largă este mai puțin accesibilă la nivel global în acest an. Comparând țările incluse atât în DQL20, cât și în DQL21, oamenii trebuie să muncească cu 11% mai mult (cu 25 de minute mai mult) pentru a-și permite internet în bandă largă în 2021. Cu toate acestea, oamenii trebuie să muncească cu 29% mai puțin (cu 28 minute mai puțin) pentru a-și permite internetul mobil în acest an.

De asemenea, potrivit cercetării, cel mai prost internet din lume este cel mai puțin accesibil. Oamenii din unele țări, cum ar fi Nigeria, Coasta de Fildeș și Mali, au nevoie de aproximativ o săptămână de muncă pentru a-și permite internetul. Investițiile în infrastructura electronică și în guvernul electronic contribuie cel mai mult la bunăstarea digitală a oamenilor.