Consiliul Fiscal: Este dificil de interpretat că economia a revenit pe o creştere de durată

„Contracția importurilor în condiții de apreciere reală a cursului de schimb indică mai degrabă o evoluție slabă a cererii agregate, dinamica creditării bancare rămâne în teritoriu negativ, iar accelerarea dinamicii trimestriale a vânzărilor cu amănuntul în primul trimestru a avut loc în condițiile unei traiectorii lunare care sugerează o decelerare la nivelul trimestrului următor (efect de propagare negativ)”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la Strategia Fiscal-Bugetară (SFB) pentru perioada 2014-2016.

În plus, evoluția PIB excluzând agricultura (o măsură mai puțin volatilă a evoluției activității economice) indică o decelerare a activității economice în primul trimestru din acest an, creșterea trimestrială a acestui agregat fiind cea mai mică din ultimele cinci trimestre.

De asemenea, problemele structurale ale zonei euro, principalului partener comercial al României, sunt încă departe de fi rezolvate și reprezintă o sursă importantă de incertitudine pe întreg orizontul de prognoză.

Consiliul Fiscal nu are obiecții majore cu privire la cadrul macroeconomic utilizat în SFB 2014- 2016 (identic cu cel din Programul de Convergență remis la începutul lunii Comisiei Europene), pe care îl consideră ca fiind realist din perspectiva setului de informații disponibil la acest moment.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal atrage atenția ca traiectoria ascendentă a creșterii economice este condiționată pe termen mediu și lung atât de o performanță mai bună în ceea ce privește absorbția fondurilor europene (așa cum este reflectată în proiecția bugetară), cât și de continuarea implementării de reforme structurale în economie.

De asemenea, Consiliul Fiscal evaluează balanța riscurilor ca fiind relativ echilibrată, chiar cu o ușoară înclinare în sensul unei creșteri economice mai ridicate decât cea prognozată la nivelul anului curent, având în vedere evoluția peste așteptări consemnată la nivelul primului trimestru din acest an (estimarea semnal a INS indică creștere anuală a PIB real de 2,1% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier), revizuirea ascendentă a creșterii PIB aferente anului anterior (+0,7%, comparativ cu o estimare inițială de 0,3%) și posibila influență pozitivă în trimestrele următoare a unui producții agricole peste așteptările inițiale.

SFB 2014-2016 nu modifică pentru primul an acoperit de aceasta nivelul deficitului bugetar avut în vedere în varianta anterioară a strategiei (1,8% din PIB), însă, față de varianta anterioara a SFB care prevedea menținerea deficitului bugetar la 1,8% din PIB și în 2015, are în vedere o reducere suplimentară a dezechilibrului bugetar cu 0,2 puncte procentuale din PIB în anul 2015 (la 1,6% din PIB), deficitul bugetar urmând să se stabilizeze ulterior la acest nivel. Din perspectiva soldului bugetar evaluat conform metodologiei ESA95, deficitul bugetar ar urma să scadă de la un nivel de 2,4% din PIB în anul curent la 2% în anul următor și 1,8% în 2015 și 2016.

SFB 2014-2016 menține traiectoria veniturilor bugetare din varianta anterioară a strategiei (SFB 2013-2015), asupra căreia Consiliul Fiscal și-a exprimat opinia la începutul lunii februarie. Având în vedere setul de informații disponibile și menținerea relativ nemodificată a coordonatelor macroeconomice considerate, Consiliul Fiscal consideră în continuare că traiectoria prognozată pe termen mediu a veniturilor bugetare este una realistă.

În plus, având în vedere informațiile primite de Consiliul Fiscal cu privire la implementarea preconizată a unor noi scheme de stingere a obligațiilor restante către buget în perioada 2014-2016(scheme de tip swap), cu impact favorabil asupra veniturilor din TVA (dar neutru la nivelul deficitului bugetar), Consiliul Fiscal își ridică rezervele exprimate în opinia la SFB 2013-2015 cu privire la traiectoria viitoare a acestei categorii de venituri.

SFB 2014-2016 menționează ca direcții viitoare de modificare a sistemului de taxe și impozite reducerea treptată a nivelului contribuțiilor sociale aferente angajatorului și a cotei de TVA. Cu toate acestea, Programul de Convergență 2013-2016 trimis Comisiei Europene (proiecția veniturilor din acesta este corespondentul în ESA95 al celei în bază cash din SFB 2014-2016) admite explicit faptul că proiecția curentă este elaborată pe baza unui scenariu de păstrare a politicilor actuale, adică a menținerii coordonatelor sistemului actual de taxe și impozite.

De altfel, în textul SFB 2014-2016 se afirmă că modificările propuse la adresa sistemului de taxe și impozite depind de creșterea gradului de colectare a veniturilor în viitor, fiind astfel mai degrabă un deziderat decât o decizie certă. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal își reiterează îndemnul la prudență și insistă asupra faptului că din perspectiva respectării principiului responsabilitității fiscal- bugetare statuat de lege, evaluarea îmbunătățirii eficienței colectării taxelor și impozitelor ar trebui făcută strict ex post, adică după ce la finele anului se va fi constatat că veniturile bugetare au depășit estimările inițiale și că aceasta nu s-a datorat unei evoluții mai favorabile decât cea anticipată a bazelor macroeconomice relevante. Acest din urmă aspect este extrem de relevant în condițiile în care stabilirea țintelor nominale de deficit pornind de la obiective de deficit structural înseamnă că o evoluție mai favorabilă a bazelor macroeconomice (creșterii economice) va duce cel mai adesea la o îmbunătățire a poziției ciclice a economiei – componentă ciclică negativă a deficitului bugetar mai redusă în situație de deficit de cerere, respectiv componentă ciclică pozitivă mai ridicată în cazul existenței unui excedent de cerere. Astfel, veniturile mai mari obținute într-o astfel de situație ce ar conduce la un deficit efectiv mai scăzut nu s-ar traduce într-o ajustare echivalentă
a poziției bugetare structurale.

În plus, Consiliul Fiscal atrage atenția că, dacă se va materializa intenția Guvernului de reducere a cotelor de impozitare, în cazul în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, acestea trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii: să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului Fiscal, conform căruia impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu; să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin
majorarea altor venituri bugetare.

Consiliul Fiscal constată că, în pofida recomandărilor sale anterioare, lipsește în continuare o prezentare explicită a ipotezelor privind variația câștigului salarial mediu și al numărului de salariați din sectorul bugetar care fundamentează traiectoria cheltuielilor de personal la nivelul intervalului acoperit de SFB 2014-2016, dar și ipotezele privind remunerația medie pe angajat și numărul de salariați la nivelul întregii economii.

Nivelul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, care include în perioada 2014-2016 sumele aferente obligațiilor salariale ale statului față de anumite categorii de salariați din sectorul bugetar investite cu titlu executoriu în urma unor sentințe judecătorești definitive, rămâne nemodificat comparativ cu varianta anterioară a strategiei.

Eliminând influența sumelor aferente acestor titluri executorii, anvelopa salarială este prevăzut să crească cu 2,76% în 2014, 2,63% în 2015 și cu doar 0,5% în 2016 (an electoral), valori care în lipsa unor reduceri importante ale numărului de salariați în sectorul bugetar în anii următori implică rate anuale de creștere ale salariului mediu în sectorul bugetar situate sub inflația medie prognozată luată în considerare în construcția bugetară (3,3% în 2014, 2,8% în 2015 și 2,5% în 2016) și substanțial inferioare celor implicite din sectorul privat5, ceea ce apare ca fiind puțin plauzibil. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal își menține opinia anterioară potrivit căreia nivelul cheltuielilor de personal în perioada 2014-2016 apare drept subevaluat.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

Organizaţia are printre atribuţii publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual.