Cotaţiile la gaze naturale au atins miercuri noi recorduri istorice pe piaţa de referinţă din Europa, ceea ce duce creşterile cumulate înregistrate în ultimele două zile la 60%, pe măsură ce impactul majorării costurilor la energie s-a răsfrânt asupra pieţelor de acţiuni şi obligaţiuni. La hub-ul TTF (Title Transfer Facility) din Olanda, cotaţiile pentru gazele naturale au crescut miercuri la 155 de euro pentru 1 MWh, după ce marţi au încheiat şedinţa cu o creştere de 20%. Joi, la hub-ul TTF cotaţiile au scăzut la 102 euro pentru 1 MWh.
„În prezent, piaţa spot europeană arată o volatilitate ridicată a preţurilor, dezorientându-i atât pe cumpărători, cât şi pe consumatori, sporind riscurile de destabilizare a întregii economii regionale. Piaţa spot europeană reflectă doar actualul nivel al cererii şi ofertei, nu este un instrument care să furnizeze echilibru pe termen lung”, a explicat Burmistrova.
Oficialul a reiterat că Gazprom îşi îndeplineşte obligaţiile conform contractelor sale pe termen lung, unii dintre cei mai mari clienţi din Europa ai companiei confirmând de asemenea informaţia.
„Furnizăm o cantitate suplimentară de gaze faţă de contracte acolo unde avem posibilităţi tehnice”, a declarat oficialul Gazprom.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Europa este responsabilă de criza gazului, pentru că ea nu a încheiat suficiente contracte de livrare pe termen lung cu Moscova, favorizând astfel creşterea record a preţurilor.
„Toată politica lor a fost de a ieşi din contracte pe termen lung şi această politică s-a dovedit a fi eronată (…) au comis erori”, a declarat el, în cadrul unei reuniuni cu responsabili din sectorul energetic rus.
„În consecinţă, preţul gazului a bătut acum toate recordurile istorice: astăzi, el se apropie de 2.000 de dolari la mia de metri cubi, respectiv de circa zece ori mai mult decât preţul mediu al anului trecut”, a adăugat oficialul rus.
Europa, din ale cărei nevoi de gaze o treime sunt acoperite de Moscova, afirmă de ani că are intenţia de a-şi diversifica sursele de aprovizionare, fără prea mare efect.
Potrivit lui Vladimir Putin, europenii ar fi început să se bazeze mai mult pe achiziţiile de gaz pe termen scurt decât pe cele pe termen lung, care i-ar fi legat de Moscova pe mai mulţi ani.
Referindu-se la aceste vânzări complementare utilizate pentru a completa contracte pe termen lung, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat mai devreme că acestea „nu au putut umple deficitul existent”, adăugând că Rusia „este gata să vorbească din nou despre contracte pe termen lung”.