Program de guvernare: Finalizarea Planului Naţional Strategic 2021-2027, una dintre măsuri în domeniul agriculturii

„Fonduri europene fără birocraţie şi încurajarea fermelor româneşti. Finalizarea Planului Naţional Strategic 2021-2027 (PNS) pentru a beneficia de fonduri europene pe perioada 2023-2027. De asemenea, propunem o serie de reforme pentru uşurarea accesării de finanţare: debirocratizarea fluxurilor pentru accesarea fondurilor europene; o agenţie unică de gestionare a finanţărilor începând cu 2023, rezultată prin
comasarea APIA şi AFIR; plafonarea subvenţiilor în cazul beneficiarilor care depăşesc un anumit nivel de subvenţionare; încurajarea fermelor de familie şi a celor care procesează materia primă”, se spune în documentul citat de Agerpres.

Al doilea punct din acest domeniu vizează dezvoltarea agriculturii româneşti prin PNRR: transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare printr-o investiţie ce se adresează unui număr de 57 de licee agricole, care urmează să fie organizate în 5 centre regionale corespunzând celor 5 universităţi agricole consacrate din România; împădurirea terenurilor degradate şi slab productive în zone expuse şi
vulnerabile la pericole climatice, în special la secetă şi inundaţii. Modificarea legislaţiei privitoare la subvenţiile agricole pentru a permite corelarea cu politica de împăduriri din PNRR; înfiinţarea perdelelor forestiere şi la nivelul exploataţiilor agricole (să nu fie doar în sarcina autorităţilor publice locale această presiune), procentual din suprafaţa utilizată, conform unei scheme regionale de plantare; acordarea facilităţilor celor care aleg să realizeze perdele de protecţie pe suprafeţele lucrate; realizarea Strategiei Naţionale pentru Managementul Riscului la Inundaţii.

De asemenea, USR doreşte menţinerea mediului rural populat. În acest sens, sunt menţionate o serie de măsuri pentru asigurarea forţei de muncă din mediul rural şi sprijinul în activităţi specifice prin: zero taxe pe salariul minim în agricultură; învăţământ profesional şi tehnic adaptat la cerinţele muncii; ferme deschise şi demonstrative pentru stagii de practică; retehnologizarea şcolilor cu profil agroalimentar.

În vederea menţinerii populaţiei active şi a dezvoltării antreprenoriale în mediul rural, USR susţine finanţarea cu până la 100.000 de euro pentru instalarea tinerilor în agricultură, finanţarea cu până la 100.000 de euro pentru înfiinţarea de activităţi nonagricole, beneficii fiscale pentru o anumită perioadă de timp pentru persoanele juridice nou-înfiinţate în mediul rural.

Un alt punct menţionat se referă la cooperare şi asociere în sectorul agricol. USR enumeră o serie de măsuri pentru încurajarea cooperării şi asocierii între fermieri: susţinerea investiţiilor colective la nivelul cooperativelor şi a food hub-urilor, precum şi sprijinirea acestora prin finanţarea nerambursabilă a cheltuielilor cu salarizarea pentru marketing şi comercializare; acordarea posibilităţii Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) de a gestiona mai multe surse de finanţare şi altele pe lângă cele din programul Leader, care să răspundă nevoilor locale cuprinse în strategiile de dezvoltare a GAL-urilor.

Un alt punct se referă la siguranţă şi securitate alimentară, iar în program se propune întărirea modului de colaborare interinstituţional între instituţiile responsabile de siguranţa alimentară şi dezvoltarea capacităţii acestora de consiliere a mediului privat; măsuri de intervenţie şi control al pestei porcine africane (PPA): dispunerea de măsuri urgente pentru combaterea şi izolarea focarelor existente; pregătirea unui plan de investiţii în sectorul cărnii de porc, grav afectat de PPA; urgentarea găsirii unor soluţii pentru valorificarea animalelor sănătoase din zona de supraveghere PPA.

De asemenea, USR doreşte un sistem alimentar accesibil, sănătos şi durabil, iar acest lucru se poate face prin pregătirea cadrului de implementare pentru strategia „De la fermă la furculiţă” şi garantarea accesului producătorilor şi consumatorilor la pieţe locale publice; consolidarea relaţiei între producător şi consumator prin crearea condiţiilor de vânzare directă prin pieţe locale sau pieţe volante, precum şi prin încurajarea comerţului online pentru produsele locale; creşterea notorietăţii produselor locale prin promovarea politicilor de calitate în rândul producătorilor, precum şi a produselor recunoscute pe scheme de calitate şi a standardelor europene în rândul consumatorilor; recunoaşterea institutelor de cercetare şi dezvoltare cu profil agricol şi agroalimentar ca Organisme de Inspecţie şi Control pentru agricultura ecologică şi pentru sistemele şi standardele de calitate destinate produselor agroalimentare; susţinerea introducerii produselor locale în sistemele şi programele de achiziţii publice; încurajarea dezvoltării de puncte gastronomice locale la nivelul fermelor, cu precădere în zonele recunoscute pentru potenţialul turistic deosebit; stabilirea de reguli şi sisteme de control simplificate şi adaptate la specificul naţional pentru înverzire şi eco-condiţionalitate, care să încurajeze fermierii să adopte practici agricole durabile.

În program se menţionează că se doreşte predictibilitate legislativă şi digitalizare pentru mediul rural, respectiv soluţionarea blocajelor legislative abandonate sau nefinalizate, transpunerea directivelor europene, revizuirea legislaţiei, actualizarea sarcinilor instituţionale; digitalizarea registrelor agricole şi interconectarea bazelor de date ale instituţiilor din sectorul agricol.

Un alt punct din program se referă la cercetare şi inovare în agricultură. Programul menţionează încurajarea dezvoltării sectorului agricol prin prioritizarea în viitoarele măsuri de finanţare a cercetării, utilizării datelor şi implementarea de noi tehnologii; reorganizare şi restructurarea unităţilor de cercetare-dezvoltare în agricultură; organizarea şi dezvoltarea eficientă a consultanţei şi consilierilor, a educaţiei şi a transferului de cunoştinţe pentru ca acestea să fie corect adaptate nevoilor fermierilor; dezvoltarea de tehnologii pentru îmbunătăţirea sechestrării carbonului prin sporirea cantităţii de carbon organic din sol.

Potrivit programului de guvernare, măsurile ce trebuie întreprinse în vederea reformei fondului funciar vizează: finalizarea cadastrului general în România şi reformarea instituţiilor din domeniul fondului funciar; buna gestionare a patrimoniului funciar din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS); deblocarea vânzării terenurilor agricole; recunoaşterea terenului agricol ca fiind parte a patrimoniului naţional natural, social şi cultural, precum şi ca sursă de dezvoltare pentru comunităţile locale; reglementări naţionale privind accesul nediscriminatoriu la terenurile agricole, inclusiv printr-o lege a arendei, precum şi sprijinirea finalizării restituirilor şi retrocedărilor; revizuirea legislaţiei naţionale şi punerea acesteia în acord cu cea de la nivel european pentru încetinirea procesului de acaparare a terenurilor.

Un alt punct din program face referire la irigaţii pentru agricultura românească. Se are în vedere contractarea investiţiilor prin Banca Mondială/BERD pentru modernizarea şi extinderea sistemului de irigaţii la standarde moderne pentru eficientizarea reducerii consumului de apă, de exemplu amplasarea panourilor fotovoltaice pe sistem tip grindă deasupra luciului de apă al canalelor de irigaţii (reducerea evaporării apei şi producerea de energie, compensarea consumului de electricitate la pompare); stimularea amenajărilor de irigaţii pe infrastructura secundară care presupun o stabilitate a exploatării terenurilor şi permiterea reparaţiilor şi/sau noile amenajări.