USR propune în document şi accesarea celor peste 10 miliarde de euro din Fondul de Modernizare. România dispune de fonduri europene pentru investiţii în noi capacităţi de producţie în energie.
„Ministerul Energiei nu a întocmit cadrul în baza căruia companiile pot depune proiecte pentru a primi această finanţare europeană. Aceasta este o restanţă gravă a Ministerului Energiei. Statul român a ratat o primă sesiune de finanţare pe Fondul de Modernizare. Vorbim de peste 10 miliarde de euro, o sumă considerabilă, de investit în noi capacităţi de producţie, adică echivalentul PNDL 3”, explică reprezentanţii USR citați de Agerpres.
Pentru implementarea acestei măsuri ar trebui creat rapid cadrului normativ necesar astfel încât să se poată derula apeluri de proiecte în piaţă în cadrul programelor de investiţii.
O altă propunere vizează decăpuşarea companiilor de stat şi depolitizarea autorităţilor din energie.
„Consiliile de administraţie din companiile din energie sunt faimoase pentru numiri pe baze politice şi nu pe bază de competenţă. Trebuie aplicat exemplul de bune practici observat în ultimele luni la ministerele Transporturilor şi Economiei şi pentru companiile din energie. De asemenea, vom acţiona asupra depolitizării conducerilor autorităţilor din domeniul energiei”, se arată în programul de guvernare.
Acesta prevede un sistem modern de guvernanţă în sectorul energetic prin selectarea unui management profesionist în consiliile de administraţie şi depolitizarea conducerii autorităţilor de reglementare prin modificarea legilor de funcţionare.
Totodată, USR propune şi permiterea încheierii de contracte bilaterale pe termen lung pentru a debloca investiţiile în noi capacităţi de producţie.
„Pentru a debloca investiţiile în noi capacităţi de producţie este nevoie ca investitorii să poată face din timp contracte bilaterale pentru vânzarea energiei electrice produse. Aceste contracte permit stabilirea preţului producţiei electrice pe termen mai lung şi astfel reduc riscul investiţiei. Genul acesta de contracte fac producţia de energie electrică din surse regenerabile rentabilă şi fără subvenţii de la stat”, menţionează sursa citată.
În acest sens este nevoie de adoptarea cât mai rapidă a unui proiect de lege sau a unei OUG de punere în acord a legislaţiei naţionale cu Directiva 944, subliniază USR.
Referitor la eliminarea monopolului OPCOM de pe piaţa bursieră de tranzacţionare a, în document se arată că în absenţa concurenţei, se generează comisioane mai mari decât ar trebui să fie şi servicii de calitate mai slabă, cu efect inclusiv asupra consumatorului final. Astfel, trebuie adoptat cât mai rapid un proiect de lege sau o OUG de punere în acord a legislaţiei naţionale cu Directiva 944.
În ceea ce priveşte investiţiile în exploatarea zăcămintelor de gaze de mare adâncime din Marea Neagră, programul se guvernare semnalează că „tot haosul legislativ şi teoriile conspiraţioniste” au făcut ca începerea exploatării gazelor din Marea Neagră să fie ratată, iar Legea Offshore, deşi a trecut de parlament, a împiedicat companiile să înceapă exploatarea.
„Dacă în 2018 porneau exploatările, la începutul lui 2022 am fi avut primii metri cubi de gaz extraşi din Marea Neagră. Guvernul nu a înaintat către Parlament un proiect de modificare a legii Offshore”, se subliniază în document.
Acesta propune modificarea şi completarea Legii offshore nr.256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
O altă măsură în sectorul energetic este finalizarea centralei pe gaz de la Iernut de către Romgaz, o”restanţă gravă a cărei consecinţă este că avem mai puţină
energie electrică produsă în România”. Conform sursei citate, finalizarea acestei investiţii ar avea efect pozitiv asupra pieţei şi consumatorilor. De doi ani, este blocată finalizarea acestei investiţii, de la finalul anului 2019.
Pentru implementarea acestei măsuri trebuie identificate soluţiile juridice şi tehnice pentru finalizarea centralei astfel încât să ne putem încadra în termenul aprobat prin Planul Naţional de Investii.
Şi reformarea Complexului Energetic Oltenia, principalul producător de energie, este avută în vedere în programul de guvernare propus de USR, care menţioneză că CEO este principalul producător de energie electrică pe bază de, dar preţul energiei electrice produse de CEO este puternic influenţat de preţul certificatelor de carbon.
„CEO dă preţul energiei electrice deoarece piaţa nu este saturată cu energia produsă din alte surse, iar CEO are cel mai mare cost de producţie. De
aceea apar presiuni de creştere asupra preţului întregii pieţe. Reformarea CEO constă în tranziţia energetică de la cărbune la gaz şi regenerabile”, se arată în document.
Implementarea acestei măsuri vizează finalizarea discuţiilor cu Comisia Europeană cu privire la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia şi derularea investiţiilor necesare pentru a face tranziţia de la energie electrică produsă pe bază de cărbune la energie electrică produsă pe bază de gaz şi regenerabile.
USR are în vedere şi eliminarea birocraţiei privind utilizarea terenurilor agricole pentru construcţia de noi proiecte de energie regenerabilă, prin adoptarea unei iniţiative legislative care să creeze cadrul legal necesar astfel încât terenurile agricole să poată fi scoase din circuitul agricol fără birocraţie suplimentară, iar investitorii să poată începe proiecte de energie regenerabilă cu stocare, dar şi încurajarea programelor de eficienţă energetică, prin folosirea banilor din PNRR şi a fondurilor de la AFM din certificatele de carbon şi conceperea de noi programe de investiţii pentru românii care vor să devină prosumatori şi pentru programe de eficienţă energetică pentru consumatori, inclusiv cei vulnerabili, şi industrie.
Dezvoltarea sectorului nuclear din România este o altă măsură propusă în programul de guvernare, continuarea investiţiilor în contextul acordului strategic între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile fiind o prioritate. Pentru aceasta este nevoie de crearea cadrului pentru investiţii prin legislaţia privind contractele pentru diferenţă.
USR are în vedere şi priorităţile aprobate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv realizarea tranziţiei energetice prin investiţii în capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile (460 de milioane euro) şi a hidrogenului verde produs din energie electrică din surse regenerabile (115 milioane euro), precum şi investiţii în baterii, celule fotovoltaice şi stocarea energiei electrice cu scopul de a sprijini flexibilitatea reţelei electrice pentru a face faţă producţiei sporite de energie din surse regenerabile (280 de milioane euro).
În acest sens, se propune realizarea reformelor asumate prin PNRR prin crearea cadrului normativ pentru accesarea banilor europeni pe principii competitive.
O ultimă măsură menţionată în document pentru acest sector este construirea cadrului administrativ şi legislativ pentru investiţiile în proiecte eoliene offshore în Marea Neagră, în contextul în care potenţialul eolian din această zonă permite dezvoltarea de proiecte de producere a energiei electrice aşa cum se întâmplă în prezent în Marea Nordului. Pentru asta, este nevoie de elaborarea planului de amenajare a spaţiului maritim şi a unui cadru legislativ propice pentru investiţii.