Război financiar în România. Miză uriașă pentru banii a șase milioane de români – Revista Capital

Un război financiar cu o miză uriașă se poartă în aceste zile în România, după ce Ben Madadi, care deține în prezent 6,13 la sută din SIF4 Muntenia, și un grup de alți investitori la SIF4 au solicitat, în aprilie, Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) aplicarea Legii 31, care interzice deținerea de acțiuni proprii în mod indirect, prin interpuși, relevă o anchetă a site-ului Revistei Capital.

Solicitarea a fost făcută în contextul în care SIF Muntenia a cumpărat indirect acțiuni proprii, utilizându-le ulterior pentru a-și mări numărul de voturi în AGA.

În cadrul Adunării de bilanț a SIF4 Muntenia din 3 mai, Ben Madadi, atunci acționar al companiei cu un pachet de 3,9% din acțiuni, a solicitat să se supună la vot atragerea răspunderii administratorului SIF Muntenia, respectiv SAI Muntenia Invest, pentru faptul că societatea ar deține în mod indirect propriile acțiuni.

Ben Madadi a acuzat administratorul de gestionare a fondurilor proprii ale societății în alte scopuri decât în interesul acesteia, respectiv al acționarilor.

El a apreciat că SIF4 controlează prin dețineri indirecte – fonduri de investiții – peste 20% din acțiunile proprii, iar împreună cu SIF Banat Crișana (care controlează SAI Muntenia Invest), deținerea depășește o pătrime din capitalul social, creând dezechilibre în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor.

Madadi a susținut că societatea a plătit comisioane de administrare fondurilor de investiții de peste 2,69 milioane de lei, anual, cu scopul ca SIF4 să dobândească propriile acțiuni într-o manieră care contravine prevederilor legale.

Nicu Buică, directorul general SAI Muntenia, a spus atunci, potrivit financialintelligence.ro, că Ben Madadi este într-o gravă eroare: „Acțiunile despre care vorbiți sunt deținute de fonduri. Votul în baza acestora este exprimat de organele de conducere ale fondurilor, iar SIF Muntenia nu le controlează pe acestea”.

Secretarul de ședință Marcel Gheorghe a ținut să precizeze că SIF Muntenia nu are acțiuni proprii în mod direct. Acesta a opinat că punctul solicitat de Ben Madadi nu poate fi supus la vot, pe motiv că acționarul nu are o deținere de 5% din capitalul social, având numai 3,95%.

Povestea unei „inginerii” de miliarde

Pe fondul acestui război, oamenii din piața de capital au început să vorbească, deocamdată sub protecția anonimatului, despre partea întunecată a acesteia.

După ce am pus cap la cap informațiile primite de la mai mulți jucători din piață, ne-a ieșit următoarea poveste:

Bogdan Drăgoi (foto) este președintele Consiliului de Administrație și director general al SIF Banat Crișana (SIF1), care controlează SIF Muntenia (SIF4).

Împreună, SIF1 și SIF4 controlează și SIF Oltenia (SIF5).

Deci, de fapt, Bogdan Drăgoi controlează SIF1, SIF4 și SIF5, care au active totale de peste 1,5 MILIARDE de euro!

În acte, această comoară aparține câtorva MILIOANE de români, marea majoritate acționari mici. În realitate însă, aceasta avere este la dispoziția lui Bogdan Drăgoi și a apropiaților lui.

Ce primesc milioanele de acționari de la cele trei SIF-uri?

Bogdan Drăgoi, de când a ajuns șef la SIF1 și SIF4 în 2015, în loc să plătească dividende milioanelor de acționari, a început să bage banii acționarilor în niște așa-zise fonduri de investiții special create.

Acționarii SIF1 și SIF4, văzând că trec anii și nu mai primesc dividende, au început să-și vândă acțiunile în piață.

Aici au intervenit acele fonduri special create, ca să cumpere ce vând acționarii scârbiți că nu mai primesc dividende.

Pe scurt, Bogdan Drăgoi în loc să plătească banii SIF1 și SIF4 adevăraților proprietari, i-ar fi folosit, spun sursele din piață ale Evenimentului zilei, ca să devină proprietarul celor două companii listate, prin fonduri interpuse.

Practic, ar fi făcut un transfer de proprietate de la milioanele de acționari la el, cu girul Autorității de Supraveghere Financiară.

Aceeași ASF care a mai stat pasivă ani de zile în timp ce City Insurance a provocat pierderi uriașe câtorva milioane de deținători de asigurări.

Or, e greu de crezut că șefii ASF țin instituția pe care o conduc pasivă, fără vreun interes.

Bogdan Drăgoi, din 2015 de când a devenit președintele CA al SIF1 până acum, folosind schema descrisă mai sus a ajuns să controleze pachete majoritare de acțiuni la SIF1 și SIF4, în timp ce pentru investitorii fără „relații” speciale la ASF exista un prag maxim de deținere de 5% din capital, mai susțin sursele Evenimentului zilei.

Intră în horă și SIF5

Anul trecut, încurajat de succesul pe care l-a avut „ingineria” de la SIF1 și SIF4, Drăgoi și-a extins imperiul și a preluat și SIF5, tot cu banii SIF1 și SIF4.

Investitorii, speriați că vor păți și la SIF5 ca la SIF1 și SIF4, au vândut cu disperare acțiunile SIF5, iar prețul acțiunii SIF5 s-a prăbușit.

În felul acesta milioane de oameni, acționari la SIF5, plus încă alte milioane de români, deponenți în fondurile de pensii care aveau zeci de milioane de euro investiți în SIF5, au ajuns să înregistreze pierderi semnificative.

Ce a făcut ASF?

ASF l-a sprijinit pe Bogdan Drăgoi, conform surselor din piața de capital, în cucerirea SIF5, contribuind din plin la păgubirea milioanelor de acționari și investitori.

Cum a ajuns Bogdan Drăgoi în aceasta postură

Povestea a început în decembrie 2014 când Dragoș Bîlteanu și Najib El Lakis, administratorii SIF1 la acea vreme, au fost arestați de DIICOT pentru delapidarea SIF1 și manipularea pieței de capital.

După acel episod Dragoș Bîlteanu pleacă, dar Najib El Lakis rămâne și îl aduce pe Bogdan Drăgoi la conducerea SIF1, căruia îi devine consilier.

În timp ce se judeca procesul penal al lui Bîlteanu și El Lakis, Drăgoi pune la cale o „inginerie financiară” mult mai mare decât cea comisă de cei doi inculpați.

În toți anii care au urmat arestului din anul 2014, El Lakis îl consiliază pe Drăgoi, care ajunge să deposedeze milioane de acționari SIF1 și SIF4 folosind banii SIF1 și SIF4, prin o posibilă încălcare a legilor pieței de capital.

Ce face ASF în toți acești ani pentru a apăra acționarii SIF1 și SIF4? Absolut nimic!

Potrivit surselor noastre, acum Drăgoi și consilierul său, Najib El Lakis, după ce au ajuns să dețină controlul SIF1, SIF4 dar și SIF5, nu cu banii lor investiți, ci cu banii acționarilor SIF1 și SIF4, își dau salarii fabuloase, dar nu publică sumele.

Practic domnii Drăgoi și El Lakis tratează activele celor trei SIF-uri, de 1,5 miliarde de euro, ca pe proprietatea lor privată.

Cu ajutorul acestui munte de bani nu e greu să ungi rotițele politice și asefiste.

Cum funcționează această schemă cel puțin imorală?

Acțiunile cumpărate cu banii acționarilor sunt deținute de fondurile (interpuse) amintite mai devreme, iar oricând se organizează adunări generale ale acționarilor prin care să se voteze decizii importante, aceste fonduri interpuse votează negreșit în favoarea lui Drăgoi și a oamenilor săi.

După aceea, domnul Drăgoi și angajații dumnealui fac absolut tot ce își doresc cu banii și activele celor trei SIF-uri.

Și revine întrebarea: Ce face ASF?

ASF în loc să protejeze investitorii, așa cum are obligația legală, îl apără pe Drăgoi de investitori și acționari.

În mai multe ocazii, ASF a intervenit în favoarea grupului El Lakis – Drăgoi și împotriva acționarilor revoltați.

În vara acestui ani mai mulți acționari SIF4 s-au plâns la ASF că propriile acțiuni SIF4, cumpărate cu banii SIF4, sunt folosite pentru a vota în favoarea conducerii SIF4 care sifonează banii acționarilor.

ASF a răspuns, prefăcându-se, că nu are competența să interpreteze legea 31/1990 (legea societăților comerciale care interzice cumpărarea de acțiuni proprii prin interpuși), deși aceeași ASF în multe alte ocazii a făcut interpretări ale aceleiași legi.

Totodată, mai mulți acționari, membri unei asociații constituite să apere drepturilor acționarilor la SIF-uri, au solicitat KPMG Audit SRL, așa cum prevede legea, să facă un audit la SIF4. Conducerea SIF4 a blocat acest audit.

Ce a făcut ASF pentru a apăra drepturile acționarilor? Absolut nimic.

Interesant este că nimeni nu nu vorbește public de această „inginerie financiară”, care deocamdată, până se vor pronunța autoritățile statului, doar seamănă cu cea mai mare devalizare a ultimului deceniu din țara noastră.

Cine este Bogdan Drăgoi

Fost ministru de Finanţe și secretar de stat în același minister, Bogdan Drăgoi este fiul generalului în rezervă Dan Drăgoi, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor în guvernele Roman şi Stolojan.

Una dintre afacerile familiei Drăgoi a costat fiecare român un dolar, potrivit unei investigații Rise Project. Decontul a avut loc în 2007, dar lovitura a fost dată cu zece ani mai devreme prin firma londoneză Sidex International Ltd.

Compania a funcționat ca broker de materii prime pentru aprovizionarea combinatului Sidex Galați, dar și ca intermediar pentru exporturile de aici. Printre directorii firmei au figurat Dan Drăgoi, tatăl fostului ministru de Finanțe, Gheorghe Ionescu și Raymond De Rubeis, partener de afaceri cu familia Drăgoi.

Firma engleză era împărțită de grupul Balli și de combinatul Sidex-Galați.

Totodată, de când a intrat în rezervă Dan Drăgoi, tatăl lui Bogdan, a fost asociat în zeci de afaceri cu parteneri influenți. Printre ei, fostul director SRI Virgil Măgureanu sau fostul director RA-APPS Cristian Vlaicu, încheie ziariștii de la Capital.