Potrivit acestuia, România mai are multe de făcut în sectorul vitivinicol, de aceea se doreşte prelungirea până în 2018 a programului ‘Suport pentru sectorul vitivinicol’, dar şi o suplimentare a fondurilor europene alocate.
„Ne-am dezvoltat foarte bine podgoriile, cramele, acum suntem în faza de a începe să exportăm. Încă mai avem foarte multe lucruri de făcut, de aceea eu am insistat să prelungim programul de reconversie-replantare la vie. Am avut cinci ani de zile 42 de milioane de euro, pe care i-am investit în reconversie-replantare la vie şi avem promisiunea că şi în următorii ani, până în 2018, vom avea aceeaşi sumă, dacă nu chiar ceva mai mare. Chiar în aceste zile discutăm la Comisia Europeană, la nivelul Consiliului UE, pentru a obţine o suplimentare faţă ce cei 42 milioane de euro şi avem toate şansele să obţinem lucrul acesta. O suplimentare cu 5 – 6 milioane de euro pe an înseamnă foarte mult. Înseamnă pe următorii cinci ani 25 – 30 de milioane de euro”, a afirmat Constantin.
Şeful de la Agricultură a precizat că în magazinele din ţările UE ajung foarte multe vinuri româneşti, însă acum se înregistrează o creştere a calităţii acestora, şi nu a cantităţii, aşa cum era în anii ’60.
„În ultimii 15 ani, cred că vinurile româneşti au crescut nu în cantitate, aşa cum aveam în anii ’69, ci în calitate, şi lucrul acesta este recunoscut chiar în restaurante foarte mari. Este un efort în primul rând al celor care au început să investească în domeniu după 1989, mai ales în apropierea anilor 2000. Au investit foarte mult în cramele din România şi nu mă refer la modul intensiv. Cu precădere cramele mai micuţe şi-au dezvoltat vinuri de calitate, chiar dacă cantitativ nu sunt dezvoltaţi atât de mult. Din punct de vedere al calităţii, cred că am făcut un progres important. Astăzi avem cel puţin 15 vinuri româneşti care fac faţă oricărei competiţii la nivel european”, a spus acesta.
În opinia ministrului, a început să se acţioneze din ce în ce mai mult în direcţia exportului românesc, existând programe pe care le finanţează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltări Rurale, în parteneriat cu Comisia Europeană, pentru promovarea vinurilor româneşti, în special pe pieţele terţe. Astfel, astăzi avem vinuri promovate în Japonia, Thailanda, Elveţia, SUA.
„S-a ieşit foarte mult pre zona de export, însă eu cred că suntem într-o fază incipentă”, a subliniat Daniel Constantin.
El a adăugat că există reglementări ale UE care spun că statele membre trebuie să se adapteze anual şi să planteze viţă-de-vie nobilă, deci cu denumire de origine controlată.
„Lucrul acesta s-a întâmplat. Cu fonduri europene, 19.700 de hectare au fost replantate doar cu viţă nobilă. Nu este suficient, mai avem încă nevoie să modernizăm şi să investim în acest sector. Pe mine mă bucură că sunt din ce în ce mai mulţi pasionaţi, pentru că, atunci când vorbim despre vin, nu vorbim doar despre o afacere, ci şi despre o pasiune, şi sunt din ce în ce mai mulţi oameni pasionaţi care vin şi înţeleg să dezvolte vinul în România în podgorii mici. În zona Moldovei s-au dezvoltat foarte bine, în zona Prahova la fel – acolo există şi un mare apetit pentru vinurile roşii care sunt similare cu cel din Bordeaux – există această activitate nobilă care s-a dezvoltat foarte mult în România. De aceea, astăzi nu se mai vorbeşte despre vin, ci vorbim despre tradiţie şi modernitate în sector”, a conchis ministrul Agriculturii, care a subliniat că el preferă vinurile albe, româneşti, precum Feteasca Albă.
Congresul Mondial al Viei şi Vinului se desfăşoară la Bucureşti în perioada 2-7 iunie. La eveniment participă circa 500 – 600 de reprezentanţi din 55 de ţări.