Extinderea puterii poliţiei la supravegherea navigatorilor pe Internet, „prioritatea” FBI în 2013

Andrew Weissmann, şeful Departamentului Juridic din cadrul FBI, a declarat într-o conferinţă de presă recentă, la Washington, că extinderea puterii poliţiei în acest domeniu este „prioritatea de top în acest an”, relatează AFP.

„Mijloacele prin care comunicăm în prezent nu sunt limitate la firmele de telefonie”, a notat el, pledând pentru sporirea puterii de supraveghere, de exemplu pe „Gmail, Google voice (şi) Dropbox (un serviciu de găzduire de fişiere online)”.

Prin legislaţia actuală, poliţia federală americană (FBI) poate, deja, să obţină un mandat judiciar care să-i permită acces la comunicaţii online. Giganţi ca Google şi Microsoft sunt în general în măsură să răspundă unor solicitări de acest fel, însă spectrul este destul de larg, iar numeroase alte societăţi nu au mijloace sau capacitatea tehnică în vederea unei „puneri sub ascultare”.

Spre deosebire de cazurile în care o supraveghere ca interceptarea convorbirilor telefonice permitea obţinerea de informaţii cruciale, în cazul Internetului autorităţile rămân neputincioase.

Preşedintele Barack Obama a declarat pe 23 mai că administraţia sa „reevaluează puterile forţelor de poliţie cu scopul de a putea intercepta noi tipuri de comunicaţii”.

Propunerea, în curs de elaborare potrivit anumitor informaţii de presă, ar oblifa firmele informatice să permită Guvernului un acces la comunicaţii, sub ameninţarea unor pedepse cu amenzi importante.

Însă numai invocarea unui amestec în acest domeniu a antrenat proteste publice, motivate de temeri multiple.

– Uşa din spate

În primul rând, pentru sectorul tehnologiilor, un asemenea acces ar crea o falie din punct de vedere al securutăţii utilizatorilor.

„Acest lucru creează o vulnerabilitate în ceea ce priveşte securitatea, pe care ei speră să exploateze doar persoane bune. Însă noi ştim că persoane rău intenţionate o utilizează, de asemenea”, notează Joseph Hall, un expert în cadrul Centrului pentru Democraţie şi Thenologie (CDT).

Această organizaţie a publicat recent un raport susţinut de aproximativ 20 de cercetători. Între aceştia, Edward Felton, un specialist în informatică la Universitatea Princeton, se teme că acest acces „facillitează accesul hackerilor la aceleaşi informaţii ca cele căutate de autorităţi”.

Posibilitatea de a mandata „interceptări informatice” în sectoare vaste de comunicaţii pe Internet va afecta „cetăţeni normali care respectă legea”, făcându-i vulnerabili, „permiţând totodată unor infractori şi terorişti să dezactiveze aceste interceptări sau să utilizeze produse mai securizate provenind din alte ţări”, subliniază Bruce Schneier, alt expert în securitate informatică.

Producătorii de tehnologii se revoltă şi ei din cauza costurilor şi consecinţelor în planul competitivităţii pe care le-ar implica această nouă lege.

Joseph Hall afirmă că noile costuri vor afecta grupuri high-tech, deoarece autorităţile vor avea nevoie de „chei” care să permită codificarea sistemelor informatice şi care vor necesita ca software şi programe să fie concepute cu o „uşă în spate”, adică un acces secret necunoscut utilizatorului legitim dar pe care alte părţi îl pot utiliza.

Aceste constrângeri ar da o lovitură inovaţiei, este de părere sectorul.

Michael Beckerman, un lobbyist la Internet Association, apreciază că acest proiect, care nici măcar nu a fost făcut public, este deja „în mod fundamental defectuos”.

De asemenea, în opinia lui Joseph Hall, de la CDT, soluţia există deja. „A venit vremea să fie utilizaţi mai inteligent munţii de informaţii pe care FBI i-a colectat deja, în loc să încerce să obţină şi mai multe” informaţii, tranşează el subiectul.