Oprirea unui reactor nuclear, gură de oxigen pentru minele şi termocentralele din Oltenia

Închiderea unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a repornit turbinele termocentralelor din Oltenia, mai mult închise de la începutul anului. Este o gură de oxigen pentru complexurile energetice, care în mod normal nu găsesc clienţi pentru energia scumpă produsă.
Florin Cojocaru - lun, 03 iun. 2013, 21:03
Oprirea unui reactor nuclear, gură de oxigen pentru minele şi termocentralele din Oltenia

Deficitul de energie din piaţă provocat de închiderea temporară a reactorului 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă este acoperit , de trei săptămâni, de termocentralele pe cărbune din ţară, în principal Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi Complexul Energetic Hunedoara, a căror producţie a crescut spectaculos cu circa 150% de la momentul 11 mai, data la care reactorul a fost oprit. Astfel, dacă până la 11 mai producţia termo pe bază de cărbune era, în medie, de circa 700-800 de MWh, după această dată a urcat până la 2.000 de MWh. Este de aşteptat, însă, ca producţia de energie termo din sursă cărbune să scadă din nou din aceasta dimineaţă, când a reintrat în funcţiune reactorul oprit de la Cernavodă.

Este o adevărată gură de oxigen pentru cele două complexuri care se aflau într-o situaţie dificilă, cu mai multe grupuri oprite, din imposibilitatea de a-şi vinde energia şi cu angajaţii în stradă, nemulţumiţi de conducerea care ar vrea să le taie o zi din săptămâna de muncă.

„E adevărat că, de luni de zile, termocentralele stau mai mult închise şi doar de trei săptămâni funcţionează la capacitate mai mare. Apa multă şi impactul eolienelor au lovit direct în termocentralele care produc scump”, ne-a spus Octavin Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional.

Pentru consumatorii casnici însă, faptul că termocentralele pe cărbune suplinesc energia nucleară nu este o veste bună. Energia termo este mai scumpă decât cea nucleară, astfel încât, cel puţin teoretic, preţul facturii energiei pentru populaţie ar fi mai mare în mai decât în luna precedentă. Totuşi, efectul ponderii mai mari a energiei termo este compensat de hidraulicitatea ridicată a Hidroelectrica care, de peste două luni, este cel mai mare producător de energie al ţării şi, fiind  cel mai ieftin, contribuie la păstrarea unei medii de preţ scăzute pe coşul reglementat al populaţiei. Mai mult, ANRE, reglementatorul pieţei de energie, a stabilit deja preţul pentru populaţie în 2013 încă de anul trecut şi nu este de aşteptat un alt comitet de reglementare pentru modificarea lui în acest an.

În ultimele săptămâni, minerii din Oltenia au ieşit în stradă protestând împotriva deciziei conducerii CEO de a face săptămâna de lucru de patru zile. Directorul Laurenţiu Ciurel a explicat că societatea pe care o conduce nu mai poate rezista fără restructurări care să reducă costul de producţie al energiei. Compania a scos în repetate rânduri energie la vânzare pe bursă, dar nu a cumpărat nimeni. Următoarele sesiuni de licitaţie vor avea loc pe 10 iunie, iar  preţurile cerute depăşesc 200 de lei/MWh.

Cele două complexuri din Oltenia operează unele dintre cele mai mari termocentrale din România: Rovinari, Turceni şi Işalniţa (pe lignit) şi Mintia şi Paroşeni (pe huilă), împreună cu exploatările miniere aferente.  CEO, cel mai mare complex, care grupează grupurile energetice pe lignit şi minele aferente are o putere instalată de 3.900 MW şi aproape 19.000 de salariaţi. 

Te-ar mai putea interesa și
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit în momentul de faţă este aplicaţia unică a statului, a declarat,......
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise ...