Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate are deficit de 2,74 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu peste 70% mai mare decât anul trecut

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii colectați la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului, în baza Legii salarizării unice.

Deficitul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a ajuns la 2,74 de miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2021 şi este cu 70,43% mai mare decât cel pe care l-a avut Fondul în aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza făcută de Economica.net.

Câţi bani am încasat la Fondul Sănătăţii şi de unde vin cei mai mulţi

FNUASS a avut încasări totale de 35,14 miliarde de lei în primele nouă luni din 2021, cu 6% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2020.

Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate şi subvenţiile – cele mai mari surse de venit la Fond în primele nouă luni.

Veniturile încasate din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), virate în proporţie covârşitoare de angajaţi, urmaţi de persoanele fizice care plătesc CASS prin declaraţia unică trimisă la Fisc, au ajuns la 26,8 miliarde de lei în primele nouă luni din 2021 şi sunt cu circa 13% mai mari decât cele încasate la FNUASS în aceeaşi perioadă a anului 2020, reiese din analiza Economica.net.

Subvenţiile virate la FNUASS în primele nouă luni depăşesc 5,73 de miliarde de lei şi sunt cu circa 13% mai mici decât cele primite de Fondul Sănătăţii în perioada ianuarie – septembrie a anului 2020.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, depăşesc 2,62 de miliarde de lei în perioada ianuarie – septembrie 2021 şi sunt cu 7% mai mici decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza Economica.net.

• Diferenţa dintre încasările totale la FNUASS şi sursele de venit antemenţionate (CASS, clawback, subvenţii) e acoperită de veniturile FNUASS, încasate în contul unic, în curs de distribuire, precum şi de veniturile nefiscale la Fond.

Cum am cheltuit banii strânşi la Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică la 37,89 de miliarde de lei în primele nouă luni din 2021 şi sunt cu 9% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2020.

Defalcat, plăţile făcute din FNUASS pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, au ajuns la 11,18 miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2021 şi sunt cu peste 5% mai mari decât cele făcute în perioada corespondentă a anului 2020, reiese din calculele Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 9,45 de miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2021, cu peste 11% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2020.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 9 miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2021 şi sunt cu peste 12% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza Economica.net. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice, în baza legii salarizării unice, potrivit analizei Economica.net.

Cheltuielile făcute din FNUASS pentru asigurări şi asistenţă socială au ajuns la 3,17 miliarde de lei în ianuarie – septembrie 2021 şi sunt cu circa 3% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2020, reiese din calculele făcute de Economica.net.