Europa se îngrădeşte în faţa afluxului de imigranţi şi refugiaţi

Dreptul de a introduce în cazuri extreme controlul în graniţele interne ar putea fi primit de ţările din UE deja de la anul. Măsura a fost convenită de ţările UE în vara lui 2012, iar la sfârşitul săptămânii trecute la un acord pe marginea textului amendamentelor la legislaţia europeană s-a ajuns în cadrul Parlamentului European, al Comisiei Europene şi al Consiliului UE. Prima lectură a documentului va avea loc în Parlamentul European în luna iunie, precizează cotidianul rus.

De necesitatea introducerii unui control la graniţele lor s-au lovit în 2011 Franţa şi Italia, unde după revoltele din ţările nord-africane şi lumea arabă s-au îndreptat zeci de mii de refugiaţi. Săptămâna trecută, un scandal în jurul problemei refugiaţilor a izbucnit între Roma şi Berlin. S-a dovedit că din Italia în Germania s-au mutat doar în ultimele luni câteva sute de refugiaţi din Libia, Ghana şi Togo. După cum afirmă Berlinul, italienii le dădeau refugiaţilor câte 500 de euro şi le sugerau că este mai bine să plece în Germania.

Acum, în astfel de cazuri ţările din UE vor putea să introducă în mod legal controlul la graniţe, pentru o perioadă de până la jumătate de an. Decizia ar putea fi luată în regim unilateral, urmând ca apoi să fie aprobată de Comisia Europeană. ‘Un control din partea UE este necesar, în caz contrar măsura ar putea fi folosită în scopuri politice interne’, a explicat pentru Kommersant o sursă din cadrul Parlamentului European. După cum subliniază autorităţile europene, în cazul introducerii controlului la graniţele interne, deţinătorii de vize Schengen nu vor avea probleme să circule în interiorul UE, chiar dacă şi ei vor fi supuşi procedurii de verificare a documentelor.

În paralel, UE rezolvă o altă problemă: cea a refugiaţilor din ţări ai căror cetăţeni se bucură de un regim fără vize cu UE. Potrivit centrului European Stability Initiative, după anularea, în 2009-2010, a regimului de vize pentru Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia, numărul de cereri de azil din partea unor persoane originare din aceste ţări balcanice a crescut de la 9.000 la 25.000 – 33.000 pe an. Chiar dacă un răspuns pozitiv primesc doar 10% dintre cereri, analizarea acestora poate dura luni de zile şi în tot acest timp autorităţile ţării-gazdă sunt obligate să le ofere acestor persoane casă, mâncare şi sprijin financiar.

Acum, ţările din UE analizează un nou instrument juridic: aşa-zisul ‘amendament de protecţie’, care permite suspendarea şi chiar întreruperea pentru o perioadă de până la jumătate de an a regimului de vize cu terţe ţări.

‘Această problemă a fost pusă din cauza afluxului de imigranţi din ţările balcanice’, a confirmat pentru Kommersant eurodeputatul bulgar Andrei Kovacev, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET). ‘Un membru al UE poate solicita suspendarea regimului fără vize în cazul unui aflux brusc de imigranţi, al majorării numărului de cereri de azil sau al creşterii numărului de refuzuri privind readmisia’.

În prima lectură amendamentele au fost aprobate de Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), însă textul final al documentului nu este încă gata. ‘Vorbim despre o problemă foarte sensibilă: despre libertatea de circulaţie pentru cetăţenii unor terţe ţări. Şi trebuie să fim convinşi că soluţia la care se va ajunge în final nu se va transforma într-un instrument pentru atingerea de obiective politice într-una sau în câteva ţări ale UE, care ar putea folosi acest amendament în scopuri de politică internă’, a explicat pentru Kommersant eurodeputata slovenă Tanja Fajon. ‘Astăzi, atmosfera din Europa este foarte tensionată, oamenii se tem de imigranţi. Unele guverne ar putea, la presiunea naţionaliştilor sau populiştilor, să închidă graniţele în faţa imigranţilor’, atenţionează Fajon.

În opinia interlocutorilor ziarului rus menţionat, experienţa negativă a ţărilor din UE legată de afluxul de imigranţi ar putea avea consecinţe şi asupra negocierilor în vederea anulării regimului de vize cu Rusia şi cu ţări din Comunitatea Statelor Independente /CSI/. ‘Dacă amendamentul va fi implementat, ţările /din UE/ vor monitoriza situaţia. De exemplu, se va urmări schimbarea numărului de ucraineni care cer azil, să zicem, în Germania şi, dacă se va constata o creştere semnificativă, ţara ar putea cere introducerea vechiului regim de vize’, explică Andrei Kovacev.

De altfel, în opinia Olgăi Potiomkina, adjunct al şefului Secţiei pentru integrare europeană a Institutului Europei de la Moscova, în forma sa actuală amendamentul nu poate fi aplicat în mod formal la adresa Rusiei, însă ‘urmările negative ale implementării regimului de vize cu ţările din Balcani devin un argument solid pentru tărăgănarea negocierilor pe marginea unui acord corespunzător cu Rusia’.