Reintroducerea voucherelor de vacanţă şi impozitarea tips-ului – propuneri FPTR pentru programul de guvernare

„Având în vedere propunerile incomplete ale asociaţiilor profesionale şi de promovare din turism şi numeroasele inadvertenţe din programele de guvernare 2020-2024, Comitetul Director al FPTR, singura federaţie reprezentativă la nivel de ramură, în calitatea sa de membru, a înaintat Confederaţiei Patronale UGIR un set de măsuri minimale care să fie introduse în programul viitoarei coaliţii de guvernare. Aplicarea acestor măsuri va ajuta operatorii economici din turism să depăşească situaţia actuală cauzată de pandemia de COVID-19 şi va contribui în mod semnificativ la relansarea turismului, la creşterea investiţiilor în domeniu, implicit a dezvoltării capitalului românesc”, au semnalat reprezentanţii FPTR pe pagina de Facebook a federaţiei.

Potrivit acestora, printre măsurile ce trebuie luate de urgenţă sunt cele care vizează Măsura – Capital de lucru, discutată şi reglementată în anul 2020, dar care nu a fost încă finalizată şi peste 3.500 de operatori economici nu au semnat şi nu au primit sumele cuvenite din lipsă de fonduri alocate, Măsura 3 – Capital pentru investiţii, care a fost desfiinţată şi s-a reintrodus prin acţiunea 4.1.1 administrată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Programul Operaţional Competitivitate, însă ghidul nu este finalizat şi Măsura 4 – pentru operatorii economici din turism, alimentaţie publică şi organizatori evenimente prin care se asigură compensaţia de 20% din diferenţa cifrei de afaceri dintre anul 2020 faţă de 2019, care „este întârziată în mod intenţionat din lipsa de resurse deşi prin lege s-a alocat echivalentul a 500 milioane euro”.

Patronatele din turism propun şi o nouă măsură – M5 – privind decontarea cheltuielilor cu materialele/echipamentele care au fost necesare pentru măsurile sanitare impuse prin lege de la declararea stării de urgenţă/alertă şi au fost înregistrate în evidenţa contabilă în perioada 2020 – 2021 de către operatorii economici din turism, alimentaţie publică şi organizatori de evenimente.

Totodată FPTR cere şi măsuri compensatorii aferente pierderilor înregistrare în anul 2021 de operatorii economici din turism, alimentaţie publică şi organizatorii de evenimente, în special a celor din municipii, oraşe şi din staţiunile balneare, care vor înregistra în anul 2021 o cifră de afaceri mai mică cu 30% – 40% raportat la anul 2019.

„Restricţiile impuse de autorităţi în timpul anului 2021 trebuie să vină la pachet cu compensaţii financiare. În condiţiile actuale estimăm că, din punct de vedere turistic, anul 2022 va fi cel mai dificil an de la izbucnirea pandemiei dacă viitorul Guvern nu va dispune măsuri imediate”, susţin operatorii din turism.

Aceştia solicită şi reintroducerea voucherelor de vacanţă, care s-au dovedit o măsură benefică cu un impact social şi fiscal major în perioada 2017-2020, iar reintroducerea acestora trebuie să reprezinte o prioritate naţională pentru refacerea unitară a forţei de muncă grav afectate de pandemia de Covid 19.

„Aceste vouchere de vacanţă au fost acordate pentru cei din sistemul privat din anul 2015, iar pentru cei din sistemul public începând cu anul 2017 până în anul 2020. Este necesară reintroducerea acestora pentru cei din sistemul public începând cu 1 ianuarie 2022 printr-o ordonanţă de urgenţă care să fie aprobată în primele şedinţe ale viitorului Guvern sau prin proiectul de act normativ ce se află în acest moment în Parlamentul României – Pl-x nr. 250/2021 (există riscul de tergiversare în Parlament)”, se subliniază în propunerile publicate pe site-ul FPTR.

În ceea ce priveşte Legea Turismului, patronatele din domeniu semnalează că au trecut peste 2 ani de când proiectul de act normativ a fost înregistrat la Senat. În prezent se află la Camera Deputaţilor, în cadrul Comisiei de Industrii care trebuie să adopte raportul final pentru a ajunge la vot.

„Proiectul de Lege a Turismului s-a dorit să reprezinte „Constituţia Turismului Românesc” şi a fost discutat în anul 2017 cu toate confederaţiile patronale şi sindicale la nivel naţional, cu federaţiile/organizaţiile patronale, asociaţiile profesionale/promovare etc parcurgând etapa legală de dezbatere publică la nivelul întregii ţări. Imediat după promulgare până la data intrării în vigoare a acesteia erau pregătite modificările la toate actele normative subsecvente care reglementează activitatea de turism – peste 75 acte normative unele cu o vechime de peste 20 ani ce sunt inaplicabile în acest moment”, precizează acestea.

FPTR mai cere introducerea de urgenţă a Sistemului Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România, continuarea Master Planul-ui de investiţii în turism, început în anul 2017 şi întrerupt din cauza neprorogării termenului, stabilirea formei juridice/administrative a autorităţii administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului (Minister/ANT), modificarea legislaţiei specifice administrării plajelor turistice în sensul, în care, la licitaţie trebuie înaintate spre închiriere doar cele care îndeplinesc toate condiţiile de utilităţi (canalizare, alimentare cu apă şi energie electrică). Modificarea legislaţiei trebuie să elimine intermediarii şi să asigure plajă suficientă celor care deţin structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi care de regulă o acordă gratuit turiştilor prin pachetele de servicii turistice, să prevadă demolarea tuturor construcţiilor ilegale de pe plajă şi autorizarea de beach-baruri cu arhitectură specifică prestabilită (2-3 modele autorizate) cu amplasare doar în zona dinspre uscat a plajei şi racordate la toate utilităţile, clasificarea plajelor situate în staţiuni turistice etc.

Alte propuneri vizează îmbunătăţirea legislaţiei naţionale prin care autoritatea publică locală să asigure utilităţile până la intrarea pe plajă şi actualizarea Legii Prevenirii nr.270/2017, fiind identificată o lipsă a legiferării pentru scufundări în scop turistic (Clasificarea Ocupaţiilor din România).

FPTR mai propune fiscalizarea tips-ului începând cu 1 ianuarie 2022 şi impozitarea cu 10% din 1 ianuarie 2023 pentru activităţile specifice turismului (cazare, alimentaţie publică etc), activităţile de alimentaţie publică neclasificate, având un impact pozitiv la bugetul statului de aproximativ 5-7 milioane euro/an, modificarea Codului Fiscal privind impozitarea contravalorii cazării şi a meselor angajaţilor asigurate de angajator – în prezent acestea fiind considerate avantaje de natură salarială şi sunt impozitate cu 45% şi impozitarea cu 10% (aşa cum sunt impozitate tichetele de masă) pentru o sumă fixă lunară ce reprezintă contravaloarea cazării şi a meselor pentru personalul angajat cu timp integral de muncă şi care are domiciliul în altă localitate din ţară (care nu face naveta) sau în străinătate.

Şi modificarea legislaţiei drepturilor de autor Legea 8/1996 se doreşte a fi introdusă în programul de guvernare, astfel încât operatorii economici din turism şi din alimentaţie publică să plătească remuneraţia doar pentru turistul/clientul cazat respectiv clientul consumator. În prezent, există 5 organisme de gestiune colectivă, care colectează şi obligă operatorii economici din turism/alimentaţie publică la plata de remuneraţii, din cele 19 organisme de gestiune colectivă avizate de ORDA: UCMR-ADA – pentru comunicare publică a operelor muzicale; CREDIDAM- pentru comunicare publică drepturi conexe ale artiştilor interpreţi şi executanţi; UPFR – pentru comunicare publică drepturi conexe ale artiştilor interpreţi şi executanţi; UPFR-ARGOA – pentru producători de fonograme; DACIN-SARA – pentru comunicare publică a operelor cinematografice şi audiovizuale.

Fiecare utilizator din turism este obligat în prezent să elaboreze documentaţii şi să obţină 5 licenţe şi să plătească 6 remuneraţii: 2 remuneraţii CREDIDAM, o remuneraţie UPFR, o remuneraţie UCMR – ADA, o remuneraţie UPFR-ARGOA, o remuneraţie DACIN – SARA, iar operatorii vor ca remuneraţia să fie stabilită în funcţie de gradul de ocupare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare.

Propunerile mai vizează modificarea normelor metodologice de clasificare incluzând procedura specifică aferentă persoanelor fizice şi clasificarea tuturor unităţilor de cazare, inclusiv cele de până la 5 camere, administrate de persoane fizice, stabilirea unor măsuri ferme şi predictibile cu sancţiuni imediate pentru stoparea răspândirii Covid-19, eliminarea neconcordanţelor legislative privind staţiunile balneare şi turistice, asigurarea unei reglementări privind preluarea de către operatorii economici deţinători de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare sau/şi de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor care aparţin Ministerului Sănătăţii şi sunt nefolosite.

FPTR mai subliniază că, în următorii 5 ani, România trebuie să devină o destinaţie atractivă care să conteze pe harta turistică a Europei pentru acele forme de turism pentru care există surse de avantaj competitiv susţinute şi obiectivul general de marketing trebuie să fie formarea/consolidarea sau, după caz, schimbarea imaginii României pentru fiecare microdestinaţie componentă pentru fiecare piaţă selectată, prin eforturi de marketing susţinute, pornind de la analize şi studii de marketing efectuate permanent, în colaborare cu mediul academic, cu INCDT etc.