Comisia Europeană a revizuit în jos, la 7%, previziunile de creştere a economiei româneşti în 2021

După o redresare solidă în primul semestru din 2021, înainte de finalul anului PIB-ul României ar urma să depăşească nivelul de dinaintea pandemiei. În viitor, expansiunea va rămâne robustă, la aproximativ 5%, principalele motoare de creştere fiind consumul intern şi investiţiile sprijinite de Facilitatea de redresare şi rezilienţă, previzionează Comisia Europeană.

Şomajul ar urma să rămână sub nivelul de 5% în următorii ani. Totuşi, se menţin riscurile la adresa estimării din cauza valului de noi infecţii cu COVID-19. Pentru acest an, Comisia Europeană previzionează o rată a şomajului de 5%, urmând să se reducă la 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023.

Deficitul general guvernamental ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.

Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.

După un declin de 3,9% în 2020, economia României a început o redresare solidă, condusă în principal de cererea internă. Până în toamna lui 2021, ridicarea restricţiilor în toate sectoarelor a sprijinit majorarea cererii, în special în domeniul serviciilor alimentare, industria hotelieră şi de petrecere a timpului liber, şi în cultură. În plus, activitatea în construcţii a fost la un nivel robust, iar investiţiile solide, în special pe segmentul echipamentelor digitale.

Deşi încrederea pe segmentul de retail şi servicii a rămas solidă în trimestrul trei din 2021, în pofida valului de infecţii, recent introdusele restricţii de mobilitate ar urma să atenueze oarecum consumul, în plus faţă de scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, din cauza majorării preţului energiei.

Importurile ar urma să crească în linie cu cererea internă. Creşterea exporturilor va fi mai puţin dinamică din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, în special în industria auto. Prin urmare, deficitul de cont curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023, estimează CE.

Per ansamblu, economia României ar urma să crească cu 7% în 2021, depăşind nivelul de dinaintea pandemiei, şi cu 5,1% în 2022 şi cu 5,2% în 2023. Deşi efectul cererii ridicate ar urma să se atenueze, creşterea va rămâne pozitivă datorită majorării numărului de angajaţi, scăderii inflaţiei şi creşterii robuste a salariilor. Implementarea PNNR va sprijini investiţiile în sectorul public şi în cel privat, se mai arată în previziunile Executivului comunitar.

Exporturile ar urma să beneficieze de pe urma normalizării condiţiilor în lanţurile de aprovizionare, în timp ce creşterea importurilor ar urma să rămână robustă în urma cererii interne, în special în bunuri de investiţii. Per ansamblu, contribuţia exporturilor nete la creştere în perioada 2022-2023 ar urma să rămână negativă, iar deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 6,3% din PIB anul viitor.

Riscurile la adresa estimărilor de creştere sunt, în principal, în sens negativ. În primul rând, rata scăzută de vaccinare, combinată cu noi restricţii de mobilitate ar putea afecta consumul în următoarele luni. În al doilea rând, formarea noului Guvern ar putea întârzia implementarea PNNR, reducând investiţiile.

Măsurile politice au ajutat la ţinerea sub control a ratei şomajului, care ar urma să ajungă la 5% până la finalul lui 2021, în urma redresării solide a economiei şi a majorării cererii pentru angajaţi în domeniul îngrijirii sănătăţii, în IT şi comunicaţii, şi în serviciile de curierat. În 2022 şi în 2023, rata şomajului ar urma să scadă în linie cu activitatea economică. Creşterea salariului nominal va fi stabilă în 2022-2023, dar se va situa sub 10%.

În trimestrul trei din 2021 rata anuală a inflaţiei a urcat la 4,3%, în special în urma majorării preţurilor la gaze, energie, petrol, dar şi a preţurilor mai ridicate la alimente. Până la finalul lui 2021, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 4% şi să rămână la acest nivel în 2022. În condiţiile în care locul preţurilor ar urma să se atenueze gradual, rata anuală a inflaţiei ar urma să se situeze la 2,8% în 2023.

Deficitul public ar urma să scadă la aproximativ 8% din PIB în 2021, de la 9,4% din PIB în 2020. Deşi redresarea solidă a economiei sprijină veniturile guvernamentale pe parcursul anului, aceste câştiguri sunt compensate de derapajele în privinţa cheltuielilor, în special legate de măsurile de criză COVID-19. Recent adoptatele măsuri pentru atenuarea şocului preţurilor energiei ar urma să coste în total aproximativ 0,2% din PIB în 2021 şi 2022.

Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 6,9% din PIB în 2022, înainte de a ajunge la 6,3% în 2023. Această îmbunătăţire este determinată în principal de stabilizatorii automaţi, deoarece economia creşte rapid, expiră unele dintre măsurile de urgenţă în domeniul sănătăţii şi pieţei muncii, iar achiziţiile de bunuri şi servicii ar urma să scadă.

Cheltuielile cu pensiile în 2022 vor creşte într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal, în timp ce cheltuielile de capital vor creşte într-un ritm susţinut, în urma implementării PNNR.

Veniturile pentru 2022 şi 2023 ar urma să se îmbunătăţească datorită creşterii economice.

Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt în mare parte echilibrate. În timp ce pe termen scurt există riscul întârzierii bugetului pe 2022, al unui nou val de infecţii şi de noi măsuri restrictive, pe termen mediu reforma administraţiei fiscale în PNNR ar putea avea un impact pozitiv mai ridicat decât se estima asupra colectării impozitelor, apreciază Comisia Europeană.