Rezultatele solide din trimestrul trei din 2021 ar trebui să permită o expansiune de 6,3% – 6,4% anul acesta, peste previziunile oficiale, de 6%. Ritmul va fi menţinut, chiar dacă se va înregistra o încetinire în trimestrul patru din 2021, din cauza penuriei de materii prime şi a incertitudinilor privind creşterea numărului de infecţii, apreciază Confindustria.
Italia este printre ţările cele mai afectate de pandemie, economia înregistrând un declin record de 8,9% în 2020. Măsurile guvernamentale de sprijin pentru afaceri şi gospodării au permis supravieţuirea majorităţii companiilor şi revenirea pe creştere, atât Banca Centrală a Italiei cât şi Ministerul de Finanţe previzionând recent o expansiune probabil peste 6% în 2021.
Datele Confindustria arată că economia ar urma să revină la nivelul de dinaintea pandemiei până în primul trimestru din 2022, pe fondul creşterii încrederii consumatorilor şi a majorării consumului, în urma sporirii economisirii în 2020, când restricţiile au afectat cheltuielile gospodăriilor.
Principalul risc la adresa creşterii economice îl reprezintă majorarea preţurilor energiei, care erodează marjele de profit ale companiilor şi reduce cheltuielile gospodăriilor, avertizează Confindustria.
În septembrie, Guvernul italian a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei în acest an la 6%, faţă de prognoza de 4,5% din aprilie, în urma redresării solide după criza provocată de pandemia de COVID-19.
Executivul de la Roma a actualizat şi îmbunătăţit Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia în perioada 2021-2024.
Astfel, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să se situeze la 153,5% în 2021, o reducere faţă de nivelul de 159,8% previzionat în aprilie. Datoria Italiei este a doua cea mai ridicată din UE, după cea a Greciei. Până în 2024, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să scadă la 146,1%, iar deficitul să se reducă la 9,4% din PIB anul acesta (de la 11,8% previzionat în aprilie), la 5,6% din PIB în 2022 şi la 3,9% din PIB în 2023.
Reducerea deficitului va permite cheltuieli suplimentare de 1,2% din PIB, sau aproximativ 22 miliarde de euro.
Pe ansamblul anului viitor, Guvernul se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 4,7%, faţă de estimarea de 4,8% din aprilie. De asemenea, economia ar urma să înregistreze o creştere de 2,8% în 2023 şi de 1,9% în 2024.
Cadrul economic „arată mult mai bine decât am crezut în urmă cu cinci luni. Există încredere în Italia, în rândul nostru, dar şi în restul lumii”, a apreciat premierul Mario Draghi, la prezentarea Documentului economic şi financiar. Acesta indică riscurile la adresa perspectivelor economice, inclusiv evoluţia pandemiei, deficitul de materii prime şi recenta creştere a preţurilor energiei.
Anul trecut, Italia a reportat un deficit de 9,5% din PIB, cel mai ridicat din anii 1990, în timp ce datoria publică a urcat la 155,6% din PIB, de la 134,6% din PIB în 2019.
Autorităţile de la Roma au ca obiectiv reducerea deficitului şi a datoriei ca procent din PIB în 2021 şi în anii următori.