Statul subvenţionează, paradoxal, încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia pe biomasă nu este susţinută – industria lemnului

În viziunea specialiştilor asociaţiei, rezultatele primelor licitaţii principale organizate de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva dau semnale de agravare a crizei de resursă de lemn şi de creştere a preţurilor pentru 2022.

„La licitaţia organizată de Direcţia Silvică Vâlcea, preţul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/mc lemn pe picior, faţă de un preţ mediu de adjudecare de 147 lei/mc pentru producţia anului 2021. Aceste preţuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitaţiile principale pentru anul 2022 faţă de masa lemnoasă pentru producţia anului 2021 şi pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piaţă. În toamna anului 2021 preţurile lemnului de foc s-au dublat faţă de anul 2020, iar dacă pornim de la preţuri ale lemnului pe picior, în pădure,de peste 400 lei/mc, în anul 2022 se va ajunge la preţuri absurde pentru lemnul de foc, mult mai mari decât preţurile lemnului industrial valoros din orice ţară europeană. Iar preţurile exagerat de mari şi deficitul de resursă conduc la direcţionarea materiei prime către lemn de foc, cu afectarea aprovizionării industriei lemnului. O industrie care aduce în PIB-ul României 7 miliarde de euro anual, susţine 150.000 locuri de muncă şi are un aport valutar net în balanţa comercială a ţării de 3,5 miliarde de euro”, apreciază organizaţia profesională.

Potrivit sursei citate, în spaţiul public este promovată o dezinformare privind interzicerea, printr-o directivă europeană, a folosirii lemnului de foc.

„(…) În fapt, nu există o astfel de directivă, iar prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.), România s-a angajat doar la anumite reforme pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii. Varianta în limba română specifică: ‘Reforma: [] va asigura durabilitatea şi trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversităţii şi pădurilor şi pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire şi răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. [] Reforma [] va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii şi răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră’. Aşadar, se cere diversificarea mixului energetic. Există şi biomasă agricolă. Şi pompe de căldură. Lemnul pentru energie să nu deturneze resursa către lemn de foc, cum se întâmplă în această toamnă, afectând disponibilitatea de materie primă pentru industria lemnului”, explică specialiştii din industria lemnului.

În ceea ce priveşte utilizarea lemnului ca alternativă la scumpirea preţului gigacaloriei, Asociaţia Prolemn notează că „în mod paradoxal, statul subvenţionează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susţinută”.

„Lemnul furnizează o energie termică ieftină, accesibilă, regenerabilă, bazată pe o resursă internă, cu preţuri la jumătate faţă de cea bazată pe combustibili fosili. În acest sezon rece, preţul gigacaloriei produse în CET-urile bazate pe combustibili fosili este de aproximativ 320 de lei fără TVA (sursa). La Suceava funcţionează cea mai modernă centrală în cogenerare care foloseşte biomasa forestieră dar şi din agricultură pentru producţia de energie termică şi electrică, iar preţul gigacaloriei este de 142,73 lei fără TVA (sursa). Preţul gigacaloriei furnizata pe bază de biomasă este de aproape 2,5 ori mai mic decât cel pe combustibili fosili. În mod paradoxal, statul subvenţionează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susţinută. Suntem în situaţia ingrată în care populaţia rurală, care se încălzeşte cu lemne din ce în ce mai scumpe, adică 3,5 milioane de gospodării, majoritatea din zona rurală defavorizată, nu beneficiază de nici un fel de sprijin. Dar şi această populaţie este plătitoare de taxe şi impozite. Nu doar că populaţia care se încălzeşte cu lemne nu beneficiază de nici un sprijin, dar prin Sistemul SUMAL 2.0 accesul la resursa de lemn de pe proprietăţile forestiere mici şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier a fost îngreunată atât de mult, încât pur şi simplu se îngrădeşte accesul la resursa de lemn de foc esenţială pentru populaţia rurală”, menţionează organizaţia.

Datele oficiale relevă faptul că în România se exploatează anual mai puţin de 65% din creşterea pădurii şi se acumulează în păduri un volum nerecoltat, suplimentar recoltei, de aproximativ 25 milioane mc/an. Conform Inventarului Forestier Naţional, pe perioada Ciclului II (2012 – 2017), s-a acumulat în păduri un volum nerecoltat de 133 milioane mc, „stoc real, indiscutabil, inventariat ca diferenţă între două reveniri cu periodicitate de 5 ani pe aceeaşi suprafaţă”.

Reprezentanţii Prolemn estimează că tranziţia de la încălzirea pe lemne la cea pe gaze a celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc pe lemne ar necesita: investiţii în extinderea reţelei de gaze de cel puţin 17 miliarde de euro, investiţii proprii ale gospodăriilor pentru racordare şi instalaţii (centrală, calorifere) de minimum 5.000 de euro/gospodărie, respectiv importuri de gaze suplimentare de minimum 3 miliarde de euro, anual. „În plus, lemnul furnizează o energie regenerabilă. Gazele sunt un combustibil fosil. Trecerea de la lemne la gaze ar însemna emisii suplimentare de minim 13 milioane tone CO2 pentru România”, avertizează specialiştii.

„Între timp, solicităm public Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să analizeze foarte rapid cauzele blocajelor disponibilităţii resursei de lemn şi în primul rând să ia măsuri pentru conformarea privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice într-un mod fluent şi pragmatic, care să nu producă blocaje. Propunerile din documentul de poziţie comun transmis de Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn şi Federaţia Proprietarilor de Păduri – Nostra Silva prezintă soluţii rapide şi aplicabile. Suntem în ceasul al doisprezecelea şi trebuie luate măsuri urgente. Ministerul Mediului trebuie să asume eşecul, pe domeniul pădurilor, al politicilor sale din ultimii ani şi să acţioneze neîntârziat. Industria lemnului şi întreg sectorul pădure-lemn pun la dispoziţie toată expertiza pentru găsirea unor soluţii, inclusiv strategii şi modele de bune practici din alte ţări europene. Cuvântul-cheie, însă, este urgenţa”, a declarat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL-Prolemn.

Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în anul 2020, Asociaţia numără, în prezent, peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului.