Astfel, pentru prima dată, va fi posibil ca echipe de inspecţie să efectueze vizite neanunţate pentru a monitoriza orice încercare de a introduce verificări ilegale la graniţele interne. Când aceste echipe vor vizita graniţele interne, statul membru respectiv va putea fi noficat cu cel puţin 24 de ore înainte. Echipele de inspecţie vor fi compuse din experţi din statele membre, de la Comisia Europeană şi din agenţiile şi instituţiile UE, precizează un comunicat al PE.
De asemenea, al doilea regulament subliniază că reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne este o măsură de „ultimă instanţă”.
Codul Frontierelor Schengen (SBC) permite deja reintroducerea verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale care ar presupune o ameninţare gravă la securitatea internă şi ordinea publică.
Modificările aduse SBC subliniază că orice reintroducere a controlului la graniţele interne trebuie să rămână o excepţie şi trebuie să aibă loc doar ca o măsură de ultimă instanţă, cu un obiectiv şi pe o perioadă de timp strict limitate, pe baza unor criterii obiective şi a unei evaluări a necesităţii acestei măsuri care trebuie monitorizată la nivelul UE.
În situaţia unei ameninţări serioase la securitatea internă şi ordinea publică, verificările ar putea fi reintroduse pentru 30 de zile şi extinse până la maximum şase luni. Atunci când unele evenimente neprevăzute necesită o acţiune imediată (de exemplu în cazul unui atac terorist), statele membre pot reintroduce controalele la graniţă unilateral, pentru maximum zece zile. Orice prelungire a acestui termen trebuie să fie monitorizată la nivelul UE, precizează comunicatul PE.
Pachetul guvernanţei Schengen ar putea fi aprobat oficial de către Consiliul European în toamna acestui an, precizează comunicatul PE.
Cele două regulamente au fost adoptate în urma a două rapoarte elaborate de eurodeputatul român Renate Weber (PNL-ALDE) şi portughezul Carlos Coelho.
În pachetul de guvernanţă se menţionează şi că statele candidate la Schengen şi cele care sunt deja membre ale spaţiului fără controale la graniţe vor fi evaluate identic şi se vor supune aceloraşi reguli.
Totodată, în textul adoptat miercuri la Strasbourg se afirmă că „migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu ar trebui considerată per se o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă”.
Mai mulţi eurodeputaţi români au salutat adoptarea pachetului de guvernanţă Schengen.
Weber şi-a exprimat speranţa că deblocarea acestui pachet de măsuri, care a stârnit polemici aprinse în ultimii doi ani la nivelul Consiliului European şi PE, va impulsiona şi negocierile României pentru accesul în Schengen.
„Sper că această nouă guvernanţă Schengen va netezi calea aderării României la spaţiul Schengen, o ţară care este pregătită şi tehnic şi care îşi doreşte foarte mult să facă parte din acest spaţiu”, a afirmat Renate Weber.
Şi eurodeputatul PSD Sabin Cutaş a declarat că noile reguli în domeniu ar trebui să pună capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la spaţiul Schengen.
„Vreau să mulţumesc Comisiei şi colegilor din Parlament pentru eforturile depuse în vederea impunerii unor criterii uniforme în privința acquis-ului Schengen. Acestea vor fi valabile atât pentru statele care se bucură deja de apartenenţa la spațiul de liberă circulaţie, cât şi pentru cele care nu au aderat încă şi vor face referire la principii tehnice şi nu la sistemul de justiție, punând capăt discriminării şi consolidând încrederea reciprocă între membrii UE”, a spus Cutaş.
De asemenea, potrivit unui comunicat de presă transmis de PDL, europarlamentarul Elena Băsescu a avut o intervenţie în plenul PE pe marginea Raportului referitor la propunerea de regulament a Consiliului privind instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen, catalogând această inţiativă ca rezolvarea unei nemulţumiri exprimate public de ţara noastră. În opinia europarlamentarului PDL, verificările care urmează să fie făcute în toate ţările membre Schengen vor evidenţia faptul că România stă mai bine decât multe ţări din perspectiva siguranţei graniţelor, ceea ce ar putea să fie un argument suplimentar în perspectiva aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie. „Salut introducerea noului mecanism, pentru că, în felul acesta, se rezolvă una dintre nemulţumirile exprimate public de România: aplicarea unui dublu standard în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen. Subliniez că, la momentul evaluării tehnice, România era mai bine pregătită să facă parte din Schengen decât unele state deja membre, lucru pe care îl putem foarte bine deduce şi din Raportul publicat de Comisia Europeană”, a declarat Elena Băsescu.
Europarlamentul democrat-liberal a subliniat însă faptul că partenerii europeni, în frunte cu Germania, cer Guvernului USL să facă în continuare eforturi semnificative pentru funcţionarea statului de drept în România şi să fie mai determinaţi în a lupta împotriva corupţiei. „Semnalul primit de premierul Ponta, la Berlin, din partea cancelarului Merkel, arată că, în ochii partenerilor externi, mai sunt paşi importanți de făcut, cum ar fi respectarea statului de drept, combaterea corupției, transparența decizională și stabilitatea juridică. Cu toţii ne dorim ca Guvernul USL să se ridice la nivelul acestor aşteptări, iar România să se poată alătura familiei Schengen până la finalul anului”, a mai afirmat europarlamentarul PDL, conform sursei citate.