Executivul a aprobat în şedinţa de luni proiectul Legii bugetului de stat pentru 2022 şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022.
„Proiectul de buget pentru 2022 este configurat pe următorul cadru economic comunicat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: creştere economică de 4,6%, PIB pe 2022 de 1.317,3 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 6,5%, câştig salarial mediu brut de 6.095 lei pe lună. Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe 2022 şi orizontul 2023-2025 au fost stabilite pe baza programului de guvernare 2021-2024, care fundamentează politica fiscal-bugetară pe anul 2022 şi orizontul 2023 şi 2025 şi a celorlalte documente programatice ale României ca stat membru al Uniunii Europene”, a spus Câciu.
Ministrul Finanţelor a subliniat că veniturile la bugetul general consolidat în termeni cash sunt de 33,4% din PIB, faţă de anul 2021 când au fost programate venituri de 32,6% din PIB, iar cheltuielile sunt de 39,2% din PIB, comparativ cu 39,7% din PIB în 2021.
„Practic continuăm consolidarea fiscală, dar în mod echilibrat atât pe cheltuieli cât şi pe venituri din perspectiva bugetului general consolidat”, a punctat Câciu.
Potrivit ministrului, deficitul bugetar cash „se menţine în termenele agreate cu Comisia Europeană” în procedura de deficit excesiv respectiv 5,84% din PIB în 2022. Deficitul bugetar ESA este stabilit la 6,24% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.
El a precizat în cadrul conferinţei că bugetul s-a aprobat având toate avizele necesare, inclusiv opinia Consiliului Fiscal, pe care o consideră pertinentă.
Întrebat ce le transmite profesorilor care sunt în stradă, ministrul Finanţelor a spus că a fost începută o recuperare, este ceea ce s-a putut în acest moment şi ea va fi continuată.
„Se menţin riscurile asupra consolidării pe venituri pentru că statul trebuie să dovedească că îşi face consolidarea pe venituri şi aceasta va fi provocarea pe care nu numai Ministerul Finanţelor o va avea în vedere, ci chiar întreg Guvernul”, a spus Adrian Câciu.
De asemenea, el a menţionat că se doreşte ieşirea din modelul anterior în care veniturile reprezentau o problemă pentru bugetul de stat şi să intre în ceea ce solicită Comisia Europeană, într-un grad de predictibilitate a veniturilor fiscale şi a veniturilor consolidate la nivelul bugetului de stat.
Întrebat ce justifică graba cu care a fost aprobat bugetul, el a afirmat că este vorba de stabilitatea financiară a ţării.
„Legea Bugetului este cel mai important element programatic care poate avea loc într-un an şi repercusiunile lipsei bugetului construiesc o volatilitate în zona echilibrelor macroeconomice şi cel mai important şi resimţit de către cetăţeni este cursul valutar….Eu cred că acest risc (al deprecierii leului – n.r.) se elimină în contextul în care, pe de o parte avem aport de valută prin încasarea avansurilor de la PNRR, şi avem un proiect de buget. Sper să fie aprobat cât mai repede, poate până de Crăciun. De ce? Scopul este următorul. Investitorii se uită pe piaţă. În momentul în care ai politici predictibile, investitorii sunt oarecum liniştiţi că lucrurile nu pot degenera. În contextul în care nu ai politici predictibile investitorii atunci intră şi încep să construiască riscuri în jurul unei ţări”, a declarat Adrian Câciu.
Totodată, el a menţionat că deficitul de cont curent este ridicat, deficitul comercial este ridicat, există puseul de presiune pe cursul valutar având în vedere luna cadourilor şi luna de sărbători, astfel că este necesar să găseşti instrumente de echilibrare astfel încât eventualele riscuri să nu se răsfrângă asupra cursului valutar, care înseamnă plata importurilor şi buzunarul cetăţenilor.
De asemenea, el a spus că şi-ar dori să existe o rectificare pozitivă pe investiţii la jumătatea anului. În prezent, pentru investiţii s-a alocat 6,71% din PIB, o sumă cu 20 de miliarde de lei mai mare decât cea din 2021. Ministrul Finanţelor a precizat că nu s-a renunţat la obiectivul de 7% din PIB.
Potrivit proiectului de buget, cheltuielile destinate investiţiilor vor fi de aproximativ 88,4 miliarde de lei anul viitor, iar în anul 2025 acestea urmează să ajungă la 8,11% din PIB.