În actuala Constituţie a Belarus, în articolul referitor la politica externă se spune că „Republica Belarus îşi trasează drept obiectiv de a face din teritoriul său o zonă non-nucleară, iar statul – neutru”. În loc de aceasta, în proiectul noii Constituţii, dat publicităţii luni, se spune că această ţară „exclude agresiunea militară de pe teritoriul său la adresa altor state”.
De asemenea, potrivit acestui proiect, Adunarea Naţională a Belarus, „la propunerea preşedintelui, ia decizia privind posibilitatea de a trimite militari, angajaţi ai organizaţiilor militarizate şi alte persoane în afara Republicii Belarus, pentru a participa la asigurarea securităţii colective şi la activitatea de menţinere a păcii şi securităţii”.
Recent, ministrul afacerilor Externe al Republicii Belarus, Vladimir Makei, a declarat că Belarus este gata să amplaseze pe teritoriul său arme nucleare, „în cazul unei ameninţări din partea NATO”. Înainte de aceasta, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a subliniat că Minskul îi va propune Moscovei asemenea măsuri dacă NATO va amplasa arme nucleare în Polonia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat NATO să înceapă negocieri la obiect pentru a oferi Rusiei garanţii de securitate sigure şi pe termen lung. Şeful statului rus a subliniat că Rusia are nevoie anume de garanţii de drept, juridice, pentru că înainte colegii occidentali nu şi-au onorat obligaţiile asumate verbal.
Acţiunile militare ale Rusiei în apropiere de Ucraina au amplificat tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar Alianţa a cerut Rusiei să nu invadeze statul vecin, fostă republică sovietică. Rusia respinge acuzaţiile că ar plănui o invazie şi susţine că răspunde la ceea ce ea consideră a fi ameninţări la adresa propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucrainei cu NATO şi a aspiraţiilor Kievului de a adera la Alianţă.
Moscova a transmis că vrea o garanţie obligatorie din punct de vedere juridic din partea NATO că organizaţia va renunţa la orice activitate în Ucraina şi în general în estul Europei.