Săftoiu: Suntem alături de colegii din Grecia. Am fost în situaţia de a închide TVR anul trecut

Claudiu Săftoiu a vorbit, pentru MEDIAFAX, despre situaţia în care se află în prezent audiovizualul public grec, dar şi despre similarităţile dintre televiziunea publică din România şi cea din Grecia.

Astfel, Claudiu Săftoiu a spus că TVR va trimite, luni, o echipă de televiziune formată din trei persoane, condusă de jurnalista TVR Cristina Ţilică, pentru a face o serie de reportaje la faţa locului, referitoare la situaţia în care se află acum, după patru-cinci zile de întrerupere a emisiei, angajaţii fostei televiziuni publice din Grecia, ERT.

„Vom avea, de asemenea, pe parcursul săptămânii viitoare, reportaje şi informaţii pe care le vom prezenta în ediţiile de seară ale Direcţiei de Ştiri, în «Telejurnal», în «Ora de ştiri», dar şi în ediţiile din timpul zilei. Vom merge acasă la angajaţi, vom face interviuri cu oameni de pe stradă, cu jurnalişti din media comerciale, în aşa fel încât să avem o oglindă a ceea ce înseamnă impactul închiderii unei televiziuni publice într-o ţară europeană. Vom fi, de asemenea, în legătură directă cu colegii şi asociaţii noştri din European Broadcasting Union (EBU), atât pentru a primi acceptul de a transmite prin mecanismele domniilor lor de comunicare imagini de actualitate din Grecia, cât şi prin a fi alături în acţiuni şi iniţiative comune de susţinere a colegilor din Grecia”, a spus Claudiu Săftoiu.

El a precizat că, zilele trecute, TVR s-a alăturat efortului EBU – asociaţia televiziunilor publice din întreaga Europă – de a-i sprijini pe jurnaliştii de la televiziunea publică din Grecia.

„De asemenea, am transmis atât preşedintelui EBU, Jean Paul Philippot, cât şi doamnei director general, Ingrid Deltenre, o scrisoare prin care ne-am manifestat deschiderea şi implicarea, acolo unde este cazul, în exprimarea unei poziţii ferme cu privire la riscul de dezechilibrare a prezentării realităţilor şi a actualităţii de zi cu zi în democraţiile occidentale în lipsa unei televiziuni publice naţionale. Suntem alături atât de colegii din Grecia, cât şi de colegii din întreaga Europă pentru a avea împreună un punct de vedere comun, de susţinere a reluării transmisiei frecvenţelor de televiziune ale principalului distributor de informaţie publică, televiziunea naţională din Grecia”, a spus Claudiu Săftoiu.

Întrebat dacă anul trecut, când Guvernul a cerut managementului TVR reorganizarea televiziunii publice din România, a existat vreun moment posibilitatea ca Televiziunea Română să se închidă, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, Claudiu Săftoiu a răspuns afirmativ. El a precizat că a fost luată în discuţie posibilitatea desfiinţării actualei Televiziuni Române şi transformarea sa „într-o instituţie bugetară 100%”, cu mai puţin de 500 de angajaţi.

„Trebuie să spun foarte deschis. Încă din iulie anul trecut eu am venit cu o misiune imposibilă la TVR şi anume să încerc cu forţe din interiorul televiziunii publice şi anume cu angajamentul Comitetului Director, al Consiliului de Administraţie, să salvez o situaţie aflată de foarte multă vreme în risc total de colaps. În rundele pe care le-am avut la Ministerul de Finanţe – au fost cinci la număr -, împreună cu ministrul de atunci, domnul Florin Georgescu, şi cu secretarul de stat, domnul Gherghina, am avut întotdeauna ca variantă secundară transformarea televiziunii publice într-o instituţie bugetară cu mai puţin de 500 de persoane. Este exact scenariul în care intră acum, în lipsa măsurilor de restructurare şi redresare economică, televiziunea publică din Grecia. În contrapondere la acea propunere pe care cu generozitate, dar şi cu mare risc, a făcut-o la vremea acea Ministerul de Finanţe – pentru că, dacă s-ar fi preluat datoriile televiziunii publice la buget, deficitul ar fi crescut şi discuţiile în acel moment cu FMI-ul ar fi luat o altă turnură, pentru că TVR împovăra cu peste 150 de milioane de euro datorii bugetul statului – lucrurile ar fi mers într-o direcţie care astăzi iată declanşează o criză a televiziunilor publice din Europa, prin exemplul Greciei”, a spus Claudiu Săftoiu.

El a precizat că salvarea Televiziunii Române a fost posibilă datorită procesului de restructurare şi reorganizare a televiziunii publice.

„Da, am fost în situaţia de a închide televiziunea publică anul trecut în iulie, dacă nu am fi reuşit să convingem, dar am convins atât Ministerul de Finanţe, cât şi Guvernul şi mai apoi sistemul bancar privat din România pentru a ne reeşalona datoriile – e vorba de stat -, şi mai apoi pentru a refinanţa societatea – e vorba de creditele de refinanţare obţinute la sfârşitul lunii mai. Da, TVR s-a aflat permanent, cel puţin din iulie până în septembrie-octombrie, sub spectrul întreruperii activităţii şi a serviciului public de televiziune, în situaţia în care ni s-ar fi schimbat statutul juridic, din societate care funcţionează potrivit Legii 41/ 1994 într-o instituţie bugetară 100%. Am evitat lucrul aceasta tocmai prin faptul că am aplicat la timp restructurarea şi redresarea economică, evident prin concursul statului care ne-a reeşalonat datoriile”, a explicat preşedintele-director general al TVR.

Claudiu Săftoiu a mai spus că, în acest moment, televiziunea publică din România nu trebuie să se teamă că va intra într-o formă sau alta în scenariul din Grecia.

„Sub nicio formă. Suntem în momentul acesta pe deplin stabilizaţi financiar, pentru o perioadă de cel puţin patru-cinci ani de acum încolo, dacă respectăm programul strict al rambursării datoriilor şi a plăţii datoriilor reeşalonate. Lucrul acesta se întâmplă în acest moment. Nu există niciun pericol de colaps sau de închidere datorită blocajelor financiare în TVR. E elementul care face distincţia între TVR şi media publice din Grecia în momentul acesta”, a spus Săftoiu.

El a precizat că, la sfârşitul lunii iunie, va fi prezent în calitate de reprezentant al SRTv la adunarea generală EBU, unde va face o prezentare cu privire la modul în care TVR s-a restructurat, a restabilit un echilibru financiar şi merge mai departe. „În plan european, acesta reprezintă un element de unicitate cred în ceea ce priveşte managementul unei televiziuni şi, de altfel, restructurarea cu 627 de persoane în ceea ce priveşte o instituţie publică de asemenea mărime este iarăşi un element de unicitate nu numai în ţară, dar şi în ceea ce priveşte Europa televiziunilor publice”, a mai spus Claudiu Săftoiu.

Pe de altă parte, întrebat dacă TVR va mai trece printr-un proces de restructurare, având în vedere numărul său mare de angajaţi din prezent, Claudiu Săftoiu a spus că o nouă concediere colectivă în televiziunea publică este exclusă.

„Cel mai greu moment al concedierilor colective în televiziunea publică a trecut odată cu declanşarea, anul trecut, în octombrie, a selecţiei de personal şi finalizarea, la 1 martie 2013, a acesteia prin semnarea nominală a concedierii celor 627 de oameni care au părăsit sistemul. Din acest moment, aplicarea regulamentelor de ordine interioară, a procedurilor de activitate de televiziune poate duce la posibila corijare a ceea ce nu s-a putut realiza la selecţia de personal, şi anume o mai bună concentrare pe elementele de personal, pe oamenii care sunt cu adevărat profesionişti în televiziunea publică. Prin urmare, o concediere colectivă în televiziunea publică este exclusă. Există în momentul acesta o concentrare pe aplicarea disciplinei în activitatea de televiziune, care, dacă nu este respectată, poate duce la concedieri individuale şi lucrul acesta este de responsabilitatea Comitetului Director, a executivului în televiziunea publică”, a încheiat Claudiu Săftoiu.

Guvernul grec a anunţat şi a pus imediat în aplicare, marţi seară, măsura de închidere a canalelor publice de televiziune şi radio ERT, într-o demonstraţie de forţă inedită împotriva sindicatelor, la presiunea creditorilor săi internaţionali, a relatat la momentul respectiv AFP.

Radio-televiziunea publică ERT din Grecia, a cărei istorie datează din anii 50, are 2.656 de angajaţi, dintre care 677 sunt jurnalişti.

Decizia premierului conservator Antonis Samaras a atras criticile reprezentanţilor celorlalte două partide din coaliţia de guvernare din Grecia, Pasok (socialist) şi Stânga democratică (Dimar), care şi-au exprimat în mod clar dezacordul cu privire la închiderea ERT, fiind însă de acord cu „necesitatatea restructurării” radio-televiziunii din Grecia, însă în condiţiile în care instituţia rămâne în funcţiune.

Uniunea Europeană de radio-televiziune (UER) i-a cerut lui Samaras să anuleze decizia de închidere a ERT, într-un comunicat publicat la Geneva. Aceeaşi solicitare au avut-o şi angajaţii televiziunii publice din Grecia, care au declanşat imediat acţiuni de protest, dar şi reprezentanţii principalelor confederaţii sindicale din Grecia, care au organizat joi o grevă generală.

Ulterior, guvernul grec a anunţat că a fost elaborat un proiect de lege pentru reorganizarea audiovizualului public din Grecia, care va viza „radioul, internetul şi televiziunea”, planurile în acest sens fiind prezentate după închiderea intempestivă a posturilor publice ERT.

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că „a luat act” de decizia Executivului grec de a închide radio-televiziunea publică ERT, insistând totodată cu privire la rolul indispensabil pe care un serviciu audiovizual public îl joacă într-o democraţie. De asemenea, Comisia Europeană a felicitat Guvernul grec pentru faptul că a anunţat depunerea unui proiect de lege pentru crearea unui nou audiovizual public în Grecia.

Pe de altă parte, Televiziunea Română a trecut în ultimele luni printr-un proces de restructurare. În luna martie, reprezentanţii TVR au anunţat că preşedintele-director general al TVR, Claudiu Săftoiu, a semnat deciziile de concediere pentru cei 627 de angajaţi care au fost disponibilizaţi în urma selecţiei personalului din televiziunea publică, aceştia urmând să primească, eşalonat, salarii compensatorii în cuantum de circa 2.750.000 de euro. La procesul de selecţie au participat 2.562 de salariaţi, din cei 2.784 de angajaţi notificaţi, adică un procent de 92%.

SRTv avea datorii totale de circa 620 de milioane de lei la 31 decembrie 2012, reprezentând datorii fiscale, dar şi obligaţii de natură comercială care au o vechime de cel puţin trei ani, potrivit raportului de activitate al TVR pe anul trecut.