Spania a primit deja 10 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a compensa pierderile economice produse de epidemia de COVID-19.
Legea finanţelor publice a fost aprobată cu o majoritate de 281 de voturi din 344, a anunţat Alfredo Rodriguez, vicepreşedintele Congresului, care îi ţine locul preşedintei Meritxell Batet, infectată cu coronavirus.
Bugetul prevede cheltuieli de 240 de miliarde de euro, din care 26,3 miliarde din planul european de relansare. Spania este una din cele mai mari beneficiare ale fondurilor respective, cu 140 de miliarde de euro pe şase ani.
Printre principalele măsuri acoperite de buget sunt creşterea pensiilor şi a salariilor din sectorul public cu 2%, începând de la 1 ianuarie, şi sprijinul promis de guvern tinerilor cu situaţie economică nesigură.
Spaniolii cu venituri mici şi cu vârste între 18 şi 35 de ani vor primi un ajutor lunar de 250 de euro pentru chirie, iar tinerii sub 18 ani un voucher cultural în valoare de 400 de euro.
Pentru a obţine sprijinul partidelor care susţin independenţa, guvernul a făcut unele compromisuri. Printre altele, a fost prevăzută obligaţia ca platformele audiovizuale să asigure cel puţin 6% din producţii în limbile regionale – catalană, bască şi galiciană.
Şi formaţiunea radicală de stânga Podemos, aliata socialiştilor la guvernare, şi-a impus unele pretenţii, cum ar fi controlul chiriilor cerute de marii proprietari în zonele cu probleme locative.
Bugetul are şi o componentă socială importantă, însă AFP remarcă sprijinul pentru consolidarea relansării economice, în contextul unei inflaţii ridicate (5,5% în noiembrie) şi al redresării mai lente decât se aştepta în sectorul turistic, care asigură 13% din locurile de muncă din Spania.
Produsul intern brut al ţării a scăzut cu 10,8% în 2020 şi conform estimărilor Comisiei Europene nu va reveni la nivelul dinaintea pandemiei de mai devreme de 2023. Din cauza răspândirii variantei Omicron a coronavirusului, mai multe regiuni spaniole au adoptat spre sfârşitul acestui an noi restricţii, care ar putea da o nouă lovitură economiei.
Conform previziunilor bugetare, deficitul public, care a ajuns anul acesta la 8,4% din PIB, ar urma să scadă anul viitor la 5%. Asta ar presupune însă o creştere economică de 7% în 2022, obiectiv apreciat de mulţi economişti ca nerealist.