Cine este noul preşedinte al Iranului şi ce zice restul lumii despre el

Dacă la început nu avea mari şanse să fie ales preşedinte, el a obţinut sâmbătă 50,68 la sută din voturi fiind ales din primul tur, pe fondul diviziunilor taberei conservatoare şi retragerii celuilalt candidat reformator, Mohammad Reza Aref.

În vârstă de 64 de ani, Hassan Rohani, cunoscut pentru discursul său moderat, este un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), care a cerut populaţiei – la fel ca succesorul lui, Mohammad Khatami, (reformator) – să voteze în favoarea lui.

În câteva zile, această „uniune sacră” a mobilizat o mare parte a electoratului care voia boicotarea scrutinului după reprimarea manifestaţiilor ce au urmat alegerilor prezidenţiale din 2009.

Rohani a fost vicepreşedintele Parlamentului şi negociator-şef în dosarul nuclear în perioada 2003-2005. În această perioadă el şi-a câştigat apelativul de „şeic diplomat„.

În 2003, în timpul negocierilor cu Parisul, Londra şi Berlinul, el a acceptat suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran şi aplicarea protocolului adiţional al Tratatul de neproliferare (TNP), care permitea inspecţii inopinate la instalaţiile nucleare iraniene.

Prin această decizie, el a câştigat respectul occidentalilor, dar conservatorii l-au acuzat că s-a aflat „sub şarmul cravatei şi apei de toaletă ale lui Jack Straw”, care în perioada respectivă era ministru britanic de Externe.

În timpul campaniei electorale, Rohani a reiterat că este susţinătorul unei flexibilităţi mai mari pentru a pune capăt sancţiunilor occidentalilor legate de programul nuclear controversat al Iranului.

Critic al predecesorului său, Mahmoud Ahmadinejad, căruia el i-a reproşat că şi-a atras inutil ostilitatea comunităţii internaţionale, acest sexagenar a ales ca simbol cheia, care deschide, potrivit lui, uşa soluţiilor pentru problemele ţării.

„Guvernarea mea nu va fi una a compromisului şi capitulării (în domeniul nuclear) dar nu vom mai fi aventurieri”, a afirmat el, declarându-se un continuator al politicii lui Rafsandjani şi Khatami.

Rohani nu a exclus – „chiar dacă va fi dificil”, în opinia lui – discuţiile directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Republicii Islamice, pentru a rezolva criza nucleară.

Totuşi, potrivit Constituţiei, capacităţile de acţiune ale preşedintelui sunt limitate la dosarele strategice cum ar fi cel nuclear, în favoarea Ghidului Suprem.

Cleric cu rangul de Hujjat al-Islam, Rohani poartă un turban alb şi barbă grizonată, foarte îngrijită.

Un susţinător fervent al fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Khomeini, chiar înainte de revoluţia din 1979, Rohani are un trecut politic îndelungat.

Deputat în perioada 1980-2000, el a fost ales ulterior membru al Adunării Experţilor, instanţă care se ocupă de supravegherea muncii Ghidului Suprem Ali Khamenei.

El este în continuare reprezentantul ayatollahului Khamenei în cadrul Consiliului suprem pentru securitate naţională.

Rohani a părăsit însă funcţia de secretar al acestui Consiliu după alegerea lui Ahmadinejad în 2005. La scurt timp după aceasta, Iranul şi-a relansat programul de îmbogăţire a uraniului, atrăgându-şi nemulţumirea ONU şi a marilor puteri care au impus ţării sancţiuni economice.

El este şi membru al Asociaţiei clerului combatant, care reuneşte lideri religioşi conservatori.

În ultimii ani, el s-a apropiat însă de reformatori.

În timpul campaniei electorale, el a urmărit să păstreze distanţa faţă de candidaţii reformatori învinşi la alegerile din 2009, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karrubi, aflaţi în arest la domiciliu.

Originar din Sorkhey, în provincia Semnan (la sud-est de Teheran), Rohani este titularul unui doctorat în drept la Universitatea din Glasgow. El este căsătorit şi are patru copii.

Ce va face restul lumii

Comunitatea internaţională se declară dispusă să colaboreze cu noul preşedinte iranian

Ţările occidentale şi-au exprimat speranţa, la acest sfârşit de săptămână, că noul preşedinte iranian Hassan Rohani va răspunde aşteptărilor comunităţii internaţionale privind dosarul nuclear şi Siria, în timp ce Israelul cere menţinerea presiunii asupra Iranului, relatează AFP.

STATELE UNITE au declarat că „rămân pregătite să colaboreze direct” cu Teheranul pe tema programului nuclear iranian după victoria lui Rohani, considerat un moderat.

Casa Albă a afirmat că un astfel de angajament va avea „ca scop găsirea unei soluţii diplomatice care ar calma îngrijorările comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear iranian”.

ISRAELUL le-a cerut, la rândul său, duminică, marilor puteri să menţină presiunea asupra Iranului, prin vocea ministrului Informaţiilor, care a apreciat că este puţin probabil ca această nouă preşedinţie să încetinească programul nuclear iranian.

„Ipoteza de lucru trebuie să fie „Ghidul Suprem, ayatollahul Ali) Khamenei, care conduce acest program de 24 de ani, va continua să îl conducă şi, prin urmare, în lipsa unei presiuni neîntrerupte asupra Iranului, nu va fi nicio şansă să vedem schimbări semnificative în strategia nucleară”, a declarat Yuval Steinitz pentru postul de radio militar.

Cu o zi înainte, Israelul a minimalizat rolul noului preşedinte, subliniind rolul decident al lui Khamenei şi a pus la îndoială implicit moderaţia atribuită lui Rohani.

Şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, s-a declarat „ferm hotărâtă să lucreze cu noii lideri iranieni în vederea unei soluţii diplomatice rapide în dosarul nuclear”.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, l-a „felicitat călduros” pe Rohani şi „va continua să încurajeze Iranul să joace un rol constructiv în afacerile regionale şi internaţionale”.

Preşedintele RUSIEI, Vladimir Putin, l-a felicitat duminică pe Hassan Rohani şi a declarat că „este încrezător că noul preşedinte va lucra pentru prosperitatea Iranului, un prieten al Rusiei, şi pentru relaţii mai strânse” între cele două ţări, a declarat Putin într-un mesaj adresat lui Hassan Rohani.

MAREA BRITANIE i-a cerut lui Hassan Rohani „să pună Iranul pe un nou drum”, în special „aplecându-se asupra îngrijorărilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, pentru progresul unei relaţii constructive cu comunitatea internaţională şi prin ameliorarea situaţiei politice şi a drepturilor omului”, într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Pentru FRANŢA, „aşteptările comunităţii internaţionale cu privire la Iran sunt puternice, în special în privinţa programului nuclear şi al angajamentului său în Siria. Suntem pregătiţi să lucrăm în acest sens cu noul preşedinte”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Laurent Fabius.

Ministrul de Externe al GERMANIEI, Guido Westerwelle, a salutat „un vot în Iran pentru reforme şi o politică externă constructivă”.

ITALIA, la rândul său, „speră că va fi posibil, cu noul Guvern al preşedintelui iranian Rohani, să lucrăm la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi la începerea fără întârziere a unei perioade de înţelegere şi un dialog constructiv”, a declarat şeful diplomaţiei Emma Bonino.

Omologul său din JAPONIA, Fumio Kishida, a cerut duminică Iranului să „facă progrese concrete pentru rezolvarea paşnică” a problemei nucleare, „graţie unui dialog serios cu comunitatea internaţională”.

Mai multe monarhii arabe din Golf, ale căror relaţii cu Iranul sunt tensionate, i-au adresat duminică felicitări noului preşedinte.

„Aspirăm să lucrăm cu dumneavoastră în interesul regiunii şi al popoarelor noastre”, a declarat preşedintele EMIRATELOR ARABE UNITE, şeicul Khalifa ben Zayed Al-Nahyane, într-o telegramă adresată preşedintelui ales.

Coaliţia opoziţiei din SIRIA i-a cerut lui Hassan Rohani să revadă poziţia ţării sale care susţine ferm regimul lui Bashar al-Assad. Ea „apreciază că este de datoria sa să îi ceară noului preşedinte al Iranului să rectifice erorile comise de conducerea iraniană”.

Preşedinta CONSILIULUI NAŢIONAL AL REZISTENŢEI IRANIENE (CNRI, opoziţia în exil) Maryam Radjavi a denunţat o „mascaradă electorală a regimului mollahilor de teama unei revolte”.

Mişcarea şiită libaneză HEZBOLLAH a apreciat că noul preşedinte este „purtător de speranţă”.

Rohani a promovat în timpul campaniei o flexibilitate mai mare faţă de Occident în privinţa dosarului nuclear pentru a pune capăt sancţiunilor care au plonjat ţara într-o gravă criză economică.

Hassan Rohani a evocat, de asemenea, posibile discuţii directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Iranului.

El a precizat totuşi că „guvernarea sa nu va fi una a compromisului şi capitulării”.