Agricultura românească, marcată în 2021 de producţii record şi criza energetică

Dacă anul trecut valoarea adăugată brută în agricultură s-a redus cu 16,2%, pentru acest an estimările autorităţilor indică un avans de 20,3%, faţă de 2020, iar contribuţia agriculturii la PIB este estimată la 4,4%. Cu toate aceste recorduri, România continuă să importe alimente şi să îşi adâncească deficitul în comerţul cu produse agroalimentare.

Pesta porcină africană a continuat să facă ravagii în industria creşterii porcului din România, iar fără măsuri concrete pentru stoparea răspândirii acestei boli, abia dacă mai poate asigura 20% din consumul intern de carne de porc.

Record la producţia de cereale

Producţia de cereale a României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent. În statisticile Uniunii Europene şi ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene pentru anul 2021, România figurează cu o producţie estimată la 28 de milioane de tone. Deşi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu a făcut încă publice datele finale ale producţiilor obţinute în 2021, pentru prima parte a anului a anunţat o recoltă de cereale păioase de peste 15 milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.

Producţia de porumb boabe obţinută de pe 1,5 milioane hectare – aproape 60% din suprafaţa însămânţată în primăvară – depăşea 8,4 milioane de tone, la finele lunii octombrie, în timp ce recolta de floarea-soarelui totaliza 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafaţa recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare.

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a confirmat la mijlocul lunii decembrie că a fost un an agricol bun, dar fără a susţine cu cifre această afirmaţie. „Nu sunt finalizate datele la INS şi nici în situaţia statistică la minister. Când vorbim de date statistice nu o să mă auziţi niciodată vorbind despre probabil vom avea o producţie de nu ştiu cât. Nu, datele statistice sunt făcute tocmai pentru a fi precise, ca să putem să discutăm pe date precise şi să prefigurăm viitoarele politici agricole în domeniu. Ce ştiu din discuţiile cu fermierii, că a fost un an agricol bun şi asta o arată producţiile raportate grosier de fermieri, condiţiile meteorologice au fost unele care nu au pus presiune pe nivelul producţiei, dar în agricultură ştiţi cum este, factorii de risc sunt multipli şi fiecare dintre ei poate influenţa foarte mult producţia”, a declarat pentru AGERPRES Adrian Chesnoiu.

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, a afirmat că toate aceste recolte obţinute de către fermierii români nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia primă pleacă la export, iar bugetul pierde din această cauză miliarde de euro. „Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de peste un miliard de euro. Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producţie, taxele pe materiile prime. Însă, aceste materii susţin industria alimentară şi alte industrii conexe care generează taxe din forţa de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri. Bugetul public al României pierde alte miliarde de euro din faptul că mari cantităţi sunt exportate ca materie primă. Dacă s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul şi porumbul exportat, numărul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a susţinut Daniel Botănoiu într-o declaraţie pentru AGERPRES.

Se aşteaptă ca România să exporte până la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grâu, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste două milioane de tone de floarea soarelui şi 1,5 milioane de tone de orz, a subliniat preşedintele AFF.

Conform datelor MADR, în top trei produse exportate în prima jumătate a anului se află porumbul, ţigările şi seminţele de floarea-soarelui, iar în topul importurilor, porumbul, carnea de porc proaspătă sau congelată şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi. În ceea ce priveşte deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare, acesta s-a adâncit în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, depăşind 1,27 miliarde de euro.

Noul ministru al Agriculturii susţine că România va rămâne un stat exportator de cereale o bună perioadă de timp de acum încolo, pentru că produce mai multă materie primă decât consumă. El a menţionat că reducerea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare a devenit un obiectiv de atins „pentru toată lumea”, deşi în ultimii ani acest lucru nu s-a întâmplat. Singurii ani în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare au fost 2013 şi 2014, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, în timp ce anul trecut s-a înregistrat un deficit de peste două miliarde de euro în acest sector.

Criza energetică aduce preţuri record la inputuri

Criza europeană a energiei a determinat o explozie a preţurilor la îngrăşăminte, perturbând serios acest domeniu, unde fermierii români au cel mai mult de suferit. Toate aceste costuri s-au propagat pe lanţul alimentar şi în coşul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.

Preţul îngrăşămintelor pe bază de azot a crescut de la 900 lei/tonă în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021, iar la toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.

Preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi fondator al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, Ionel Arion, afirma la începutul lunii noiembrie că alimentele se vor scumpi foarte mult şi vor deveni inaccesibile. „Nu cred că România se va confrunta cu o criză alimentară, dar se vor scumpi foarte mult alimentele la raft şi vor deveni inaccesibile şi nu sunt neapărat de vină fermierii. Fermierii vor avea de suferit. Este clar că nu se va mai ajunge la preţul energiei şi al gazelor naturale de dinainte de pandemie, însă creşterea este prea mare la îngrăşăminte şi la energie ca să poate fi susţinută şi decontată doar de fermieri. Se va propaga pe lanţul alimentar cu siguranţă, va merge în zootehnie, unde produsele pe care le vom scoate vor fi mai scumpe şi mai departe în industria alimentară şi în coşul zilnic al consumatorului. De fapt, ultimul care decontează aceste scumpiri este consumatorul”, declara pentru AGERPRES Ionel Arion, în data de 10 noiembrie.

Acesta a apreciat că în 2-3 ani vom asista la falimente în agricultura românească şi la preluări abuzive de ferme, dar şi la „o resetare mondială a proprietăţii”, cele mai afectate fiind fermele mici.

O consecinţă directă a creşterii preţului la energie a venit la începutul lunii decembrie de la cel mai mare producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, Azomureş, care asigura 50% din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti. Conducerea companiei a anunţat că a început oprirea instalaţiilor de pe platformă şi a subliniat că, din păcate, cei care vor avea de suferit sunt fermierii şi clienţii industriali.

Directorul general al Azomureş, Harri Kiiski, a transmis că va continua dialogul cu toţi actorii implicaţi în gestionarea crizei energetice care afectează furnizarea de îngrăşăminte fermierilor români, fiindcă „campania agricolă de primăvară (martie – aprilie 2022) poate fi grav afectată de lipsa aprovizionării cu îngrăşăminte, consecinţele urmând să fie mai vizibile în vara anului 2022”.

Şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii au recunoscut că abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităţilor de îngrăşământ utilizate pentru culturile agricole creşte riscul reducerii producţiei de anului viitor cu până la 30%. „Evaluăm impactul economic şi social generat de sistarea temporară a producţiei de fertilizanţi. Suntem preocupaţi de menţinerea producţiei agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la preţuri care să nu afecteze populaţia”, a declarat atunci Adrian Chesnoiu.

Recent, ministrul Agriculturii spunea că însămânţările la culturile de toamnă sunt în normele anilor trecuţi şi nu există „o îngrijorare majoră” din cauza crizei îngrăşămintelor şi a preţului inputurilor în agricultură, însă transmite că la nivel european s-a ridicat problema impactului pe care acestea îl vor avea asupra producţiilor viitoare. „Însămânţările la culturile de toamnă nu arată o panică, nu arată o îngrijorare majoră. Pentru că avem suprafeţele deja însămânţate, suntem cam în norma anilor trecuţi, deci nu ar fi elemente de îngrijorare cu privire la însămânţare. În schimb, am văzut o îngrijorare la nivel european. Toate statele europene prezente la Consiliul de Miniştri au ridicat problema fertilizanţilor, a preţului inputurilor în agricultură, a potenţialelor riscuri şi a impactului pe care îl vor avea asupra producţiilor sau rezultatelor din agricultură în anii ce urmează”, a precizat, pentru AGERPRES, Adrian Chesnoiu.

Anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane ha teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranţa alimentară a populaţiei.

Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată toate aceste influenţe în coşul zilnic al românului. Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,8% în luna noiembrie 2021, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,49%, mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%. Gazele naturale, uleiul comestibil şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu 49,42%, respectiv cu 28,17% şi 25,55%. O altă scumpire notabilă în zona alimentară a fost înregistrată la cartofi, care au consemnat preţuri mai mari cu 22,55% în ultimul an.

Agricultura, fără fonduri în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

La începutul acestui an, reprezentaţii Ministerului Agriculturii aveau mari speranţe de a finanţa prin PNRR o strategie de gestionare a apei (irigaţii, desecare, drenaj şi prevenirea deşertificării) care avea alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro, dar şi a unui sistem de depozitare extins în toate regiunile României. „Pentru PNRR am pregătit 10 proiecte şi aşteptăm rezultatele de la Comisia Europeană. Aceste proiecte încearcă să acopere, să fie complementare, cu ceea ce avem în Programul Naţional Strategic şi în programele derulate de la bugetul naţional. În afară de acea strategie de gestionare a apei, care este necesară, şi unde avem 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare, drenaj şi prevenirea deşertificării. Ne bazăm pe acest PNRR ca să finalizăm tot ceea ce înseamnă gestionarea apei”, a precizat pe 25 februarie ministrul Agriculturii de la acea vreme, Adrian Oros, la discuţiile pe buget din Parlament.

Din păcate, la începutul lunii iunie, Oros a anunţat într-o conferinţă de presă că proiectul privind strategia de gestionare a apei nu a fost acceptat de Comisia Europeană la finanţare prin PNRR pentru că „nu era suficient de verde”, dar a dat asigurări că va fi finanţat în următorii ani din alte surse financiare.

El a prezentat un document realizat European Insitute of Public Administration, care arăta mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse în noiembrie 2020, iar România era trecută cu cel mai verde program de rezilienţă – 64,8%, în timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%. „Anul trecut vorbeam despre această strategie de gestionare a apei şi aveam alocată o sumă de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa uşor că România avea de departe cel mai verde program naţional de rezilienţă şi cuprindea lucrări de irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării şi sistem antigrindină. Aceasta este poza din noiembrie când a ajuns primul draft la Comisia Europeană. Atât de verde era planul naţional trimis de Ministerul Agriculturii şi nepricepuţii de la ANIF”, a subliniat atunci Adrian Oros.

Pe 27 iulie, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, George Scarlat, declara în cadrul unei consultări cu fermierii locali din judeţul Mureş că PNRR este „un eşec” în privinţa agriculturii. „Am lucrat foarte mult în echipa ministerului cu privire la Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă; din păcate, îl consider, la momentul acesta, din punct de vedere al agriculturii, un eşec, pentru că nu am fost bine înţeleşi de anumiţi factori decidenţi. Şi vreau să o spun, tranşant şi deschis, din teritoriul naţional: nu are nicio legătură cu Comisia (Europeană – n.r.) că nu vrea, că nu facem, că nu ne-a aprobat. Nu. Problema şi decizia au fost naţionale”, a afirmat senatorul George Scarlat.

Şase luni mai târziu, pe 19 decembrie, noul ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţinea într-un interviu acordat AGERPRES că nu va renunţa la optimizarea PNRR atâta timp cât mai există o şansă, având în vedere că agricultura are alocaţi „zero lei”. „Chiar mă uitam cu durere pe acea listă cu ministerele implicate în gestionarea PNRR şi să nu regăseşti Ministerul Agriculturii între ministerele care şi-au pus jaloane şi şi-au pus ţinte de atins în următoarea perioadă este dureros.(…) Credeţi-mă că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă l-am citit din scoarţă în scoarţă. Şi PNRR şi mecanismul de redresare. Eu cred că există şanse. Eu cred că există o şansă şi nu o să renunţ la ea până când nu o să am un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate”, a transmis Chesnoiu.

Planul Naţional Strategic (PNS), prima variantă pe 31 decembrie

Spre sfârşitul acestui an au demarat consultările pe PNS pe „acele nevoi şi priorităţi din agricultura românească” constatate după analiza SWOT, care vor fi finanţate în următorii ani din fondurile Politicii Agricole Comune.

Din păcate acestea au început foarte târziu, având în vedere că pe 31 decembrie trebuie trimisă o primă formă a acestui plan. Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, spunea pe 12 noiembrie că „sunt 12 grupuri de lucru, 160 de entităţi, de asociaţii care participă la consultări şi sunt programate 17 întâlniri”. Acesta a subliniat că noua Politică Agricolă Comună va avea la dispoziţie în următorii şapte ani 365 de miliarde euro, „un buget diminuat faţă de perioada 2014-2020 din trei motive: Brexitul, o contribuţie diminuată şi două alocări mai importante: pentru apărare şi pentru coeziune socială”.

„România are pentru această perioadă 2021- 2027 suma de 21,65 miliarde euro cu următoarea componentă: Pilonul I – 13,6 miliarde euro, pentru măsurile de piaţă – 363 milioane de euro, pentru dezvoltare rurală Pilonul II – 6,9 miliarde euro, la care s-a adăugat această facilitate Next Generation în valoare de 700 milioane euro pentru că în această jumătate finală a anului 2021 am lansat deja programe şi măsuri de 3,2 miliarde euro, restul de 3 miliarde fiind plăţi directe – pentru ceea ce discutăm ca PNS 2023-2027 au mai rămas 15,9 miliarde euro. Structura este următoarea: plăţile directe 9,98 miliarde euro, bugetul de intervenţii sectoriale – 0,26 miliarde euro, iar bugetul de dezvoltare rurală – 5,6 miliarde euro”, a spus fostul ministru al Agriculturii.

Însă, în această perioadă au existat voci care au susţinut că aceste consultări „sunt lipsite de transparenţă şi substanţă”. „MADR a anunţat că, din această săptămână, începe consultările propriu-zise cu mediul asociativ, pe repede înainte, în doar câteva zile tot procesul urmând a fi încheiat. Timp de doi ani, cât a fost ministru al Agriculturii în guvernele Orban şi Cîţu, Adrian Oros nu a făcut nimic pentru demararea consultărilor legate de scrierea PNS, iar acum, pe picior de plecare din minister, vrea să dea doar o lovitură de imagine, mimând nişte consultări lipsite de credibilitate şi de legitimitate. (…) Aceste consultări cruciale pentru fermieri sunt lipsite de transparenţă şi substanţă, utile doar unui grup de restrâns de influenţă şi riscă să afecteze interesele legitime ale tuturor membrilor Asociaţiei Forţa Fermierilor, a întregii clase a fermierilor din România”, a transmis pe 9 noiembrie Asociaţia Forţa Fermierilor.

În acest context, noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a solicitat flexibilitate din partea Comisiei Europene privind depunerea Planurilor Strategice, respectiv până la 1 martie 2022, cu ocazia Consiliului Agricultură şi Pescuit din 12 şi 13 decembrie de la Bruxelles, întrucât întârzierile în adoptarea bazei legale vor afecta pregătirea noii perioade de programare, iar fermierii nu vor putea să se familiarizeze în timp util cu noile reguli ale PAC.

El a susţinut că termenul de 31 decembrie pentru trimiterea PNS la Bruxelles este unul ambiţios, de care va ţine cont, însă a transmis că e nevoie de timp pentru a evita trimiterea unui document incomplet şi incoerent, cum a fost PNRR.

Pesta Porcină Africană (PPA) continuă să facă ravagii în sectorul de creştere a porcului în România

PPA a continuat şi anul acesta să afecteze atât creşterea porcului din gospodării cât şi industria de procesare din România, producând pagube serioase sectorului. La data de 26 noiembrie, România înregistra 500 de focare active de pestă porcină africană, din care 17 erau în exploataţii comerciale.

Din cauza lipsei unor măsuri concrete, situaţia nu pare să se amelioreze, iar în prag de Crăciun producătorii de carne de porc din România au anunţat că aproximativ 80% din carnea care se va găsi în galantare în această perioadă va proveni din importuri, în contextul în care sectorul continuă să înregistreze pierderi semnificative din cauza PPA, dar şi a vânzărilor necontrolate din piaţa micilor crescători.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, industria a pierdut numai în acest an peste 600.000 de animale din cauza PPA, porci care ar fi trebuit să acopere consumul intern în această perioadă specifică în care creşte consumul şi, implicit, şi cererea. De asemenea, fermele comerciale au pierdut anul acesta circa 40% din femelele de reproducţie, ceea ce înseamnă aproximativ 1,5 milioane de porci, iar acest lucru va conduce la majorarea importurilor.

În privinţa măsurilor care ar trebui luate de autorităţi astfel încât sectorul să poată să îşi revină, Ioan Ladoşi a transmis un mesaj clar: stoparea pestei porcine africane.

Din păcate, adoptarea unei aşa zisei Legi a porcului, respectiv a unui act normativ care să reglementeze partea de biosecuritate, de individualizare şi de mişcare a animalelor în teritoriu, trenează deja de doi ani pentru că nu s-au pus de acord asupra măsurilor toate instituţiile statului responsabile în domeniu. Dacă industria îşi doreşte ca o astfel de lege să fie aprobată şi respectată, autorităţile vin doar cu mesaje de încurajare a creşterii porcului în gospodăriile din România.

Noul ministru al Agriculturii a afirmat de la preluarea mandatului că românii vor putea creşte în continuare porc în gospodăria ţărănească, vor putea să facă reproducţie, însă autorităţile trebuie să asigure un echilibru între gospodăria ţărănească şi industria de creştere a porcului. El a spus că o Legea a porcului cu reglementările care au trecut de Senatul României nu va trece de Camera Deputaţilor, cu votul social-democraţilor.

Cum vor asigura autorităţile acest echilibru? „Foarte simplu”, a transmis Chesnoiu, respectiv prin măsuri clare de limitare a mişcării populaţiei de animale vii astfel încât să nu existe riscul de transmitere a pestei porcine africane în preajma fermelor comerciale. „Să ştiţi că problema aceasta nu este doar în România”, a adăugat el, deşi conform datelor centralizate de Comisia Europeană, la DG Sante, în jur de 93% din toate cazurile de pestă porcină africană din Europa sunt în România. Şeful MADR a spus că măsurile trebuie să se îndrepte împotriva celor care nu sunt de bună credinţă.

Însă, în opinia vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ponea, în prezent în România sunt 20.000 de samsari, care stau sub umbrela micului fermier, dar care vând ilegal în toată ţara sute de porci şi răspândesc astfel pesta porcină africană pe teritoriul României.

Absorbţia fondurilor europene

Înainte de Crăciun, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că a autorizat la plată peste 913,36 milioane de euro către fermieri, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021. Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizaţi la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili.

Sumele autorizate vin din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din Bugetul Naţional.

În ceea ce priveşte Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăţilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro.

De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor PNDR 2020. Suma reprezintă o absorbţie de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.