CEDO reduce la patru luni termenul în care poate fi sesizată după pronunțarea instanțelor naționale

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), braţul judiciar al Consiliului Europei, va reduce, de la 1 februarie, de la șase la patru luni termenul în care poate fi sesizată după epuizarea căilor de recurs naţionale, a anunţat luni instanţa paneuropeană de la Strasbourg, potrivit AFP, citată de Agerpres.
AGERPRES - lun, 03 ian. 2022, 17:16
CEDO reduce la patru luni termenul în care poate fi sesizată după pronunțarea instanțelor naționale

Decizia îi priveşte potenţial pe cei 830 de milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei şi semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, la a cărei respectare CEDO este responsabilă să vegheze.

‘Cu începere de la 1 februarie, termenul pentru sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului nu va mai fi de 6, ci de 4 luni după ultima decizie a justiţiei (…) într-un dosar, corespunzând în general unei hotărâri a celei mai înalte jurisdicţii din statul respectiv’, arată CEDO într-un comunicat.

Din punct de vedere tehnic, această modificare ‘rezultă din Protocolul nr.15 al Convenţiei’, intrat în vigoare la 1 august 2021, precizează comunicatul.

Acest Protocol prevedea ‘o perioadă tranzitorie înainte ca modificarea termenului de sesizare să devină efectivă’, perioadă ce va lua sfârşit la 1 februarie, dată de la care ‘reclamanţii şi avocaţii lor vor trebui să se conformeze noului termen de sesizare a Curţii, în caz contrar, plângerea lor va fi declarată neadmisibilă’, explică instanţa de la Strasbourg.

‘Termenul de sesizare a CEDO în cele 4 luni care urmează ultimei decizii a justiţiei este una dintre condiţiile de admisibilitate’, adaugă CEDO, insistând asupra faptului că ‘nerespectarea, fie şi numai a uneia din condiţiile de admisibilitate, antrenează neadmisibilitatea plângerii’.

Creată în 1959, CEDO, ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru statele membre ale Consiliului Europei, este chemată adesea să se pronunţe în dosare răsunătoare, precum recent în cazul dizolvării ONG-ului Memorial din Rusia, sau în probleme din societate.

Ea poate ajunge să statueze şi în chestiuni interstatale, precum între Rusia şi Ucraina, aminteşte France Presse.

Te-ar mai putea interesa și
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Vot diaspora / Alegeri prezidenţiale. Care sunt ţările unde au votat cei mai mulţi români – Top 5
Cei mai mulţi români care au votat în străinătate şi-au exercitat dreptul la vot în Germania. Economica.net vă prezintă topul ţărilor cu cele mai multe voturi. Datele sunt cele comunicate......
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Erdogan doreşte „expansiunea” comerţului dintre Turcia şi Rusia
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că doreşte "expansiunea" volumului de schimburi comerciale între Turcia ...
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor AEP
Referendum Bucureşti – A fost atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor ...
Referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, a atins pragul de 30% din numărul celor înscrişi ...
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iran anunţă discuţii cu Franţa, Germania şi Regatul Unit asupra programului său nuclear
Iranul va purta vineri discuţii asupra programului său nuclear cu Franţa, Germania şi Regatul Unit, trei ţări care ...