Liderii democraţi trebuie să li se opună mai ferm autocraţilor – Human Rights Watch

În faţa pandemiei de COVID-19 şi a angoasei tot mai mari provocate de iminenţa unei catastrofe climatice, „temerea noastră este că, dacă liderii democraţi nu se vor ridica la înălţime şi nu vor arăta leadership-ul vizionar pe care situaţia actuală o cere, ei vor genera disperare şi frustrare, tot atâtea terenuri fertile pentru autocraţi”, spune Roth, intervievat marţi la domiciliul său de la Geneva.

De altfel, raportul anual al organizaţiei, care ocupă un loc important în denunţarea încălcărilor drepturilor omului, pare să arate o înmulţire a regimurilor autoritare sau cel puţin a celor care conduc cu o mână de fier.

Documentul de 750 de pagini, apărut joi, relevă represiunea severă împotriva opozanţilor în China, Rusia, Belarus sau chiar Egipt.

De asemenea, raportul menţionează loviturile de stat militare din Myanmar şi Sudan şi apariţia unor lideri forte în ţări considerate democraţii, precum Ungaria, Polonia, Brazilia, India şi, până în urmă cu circa un an, SUA.

În opinia lui Kenneth Roth, un fost procuror federal american, democraţia din SUA, ţara sa de origine, „rămâne clar ameninţată astăzi”, chiar dacă fostul preşedinte republican Donald Trump şi susţinătorii săi au eşuat în încercarea de a-l împiedica pe democratul Joe Biden, ales în mod legitim, să preia preşedinţia.

El se teme că asaltul asupra Capitoliului la 6 ianuarie 2020 ar putea fi doar „începutul” şi că „se depun eforturi mai sofisticate având ca obiectiv următoarele alegeri prezidenţiale”, din 2024.

„Trebuie să apărăm urgent democraţia în SUA”, consideră omul care conduce HRW din 1993.

Cu toate acestea, el „nu împărtăşeşte ideea larg răspândită conform căreia autoritarismul avansează şi democraţia e în recul”, considerând că un anumit număr de autocraţi în lume sunt într-o poziţie tot mai vulnerabilă.

Şi asta datorită unor mari coaliţii de partide care se aliază pentru a alunga „autocraţi corupţi” ca în Cehia şi Israel sau a unor manifestaţii masive şi repetate care zguduie juntele în Myanmar şi Sudan, în ciuda unui pericol deseori mortal.

„În prezent există o luptă şi o rezistenţă foarte puternică împotriva celor care vor să reimpună sau să perpetueze autoritarismul”, afirmă Kenneth Roth.

Aceste forme de opoziţie i-au determinat pe liderii forte să-şi dea masca jos şi să renunţe la aparenţa democraţiei, aşa cum s-a întâmplat în Rusia, Uganda, Hong Kong şi Nicaragua.

Însă „alegerile zombi” organizate după ce au eliminat opoziţia, au redus la tăcere media şi au interzis orice manifestaţie a opozanţilor „nu conferă legitimitatea” pe care aceste regimuri o caută, subliniază şeful HRW.

Iar devoalarea manevrelor autoritare în acest fel poate da un impuls forţelor democratice, consideră el.

Însă, pentru moment, prea mulţi lideri care susţin democraţia nu scot în evidenţă suficient beneficiile acesteia.

„În întreaga lume se manifestă o anume nemulţumire faţă de liderii democraţi, în special din cauză că părţi importante din societăţile democrate se simt lăsate în urmă”, adaugă Roth, precizând că „există o nevoie urgentă de a îmbunătăţi guvernanţa în sânul democraţiilor şi de a avea o abordare mai coerentă în privinţa apărării drepturilor omului în lume”.

El a oferit ca exemplu SUA şi promisiunile lui Joe Biden de a pune drepturile omului în centrul diplomaţiei sale: chiar dacă, „spre deosebire de Trump, preşedintele democrat nu le face ochi dulci tuturor autocraţilor”, el a eşuat totuşi în mare măsură în concretizarea angajamentelor sale.

Kenneth Roth invocă relaţiile administraţiei americane actuale cu „regimuri autoritare prietene precum cele din Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Israel”.

El recunoaşte totuşi că Joe Biden şi alţi lideri democraţi „fac mici paşi” în direcţia cea bună.

Însă această strategie progresivă „nu este adaptată provocărilor vaste cu care ne confruntăm sau pentru a câştiga în faţa autoritarismului”, atrage atenţia Roth.