Statul a dezlănțuit jihadul asupra furnizorilor de gaze și electricitate, după ce tot el le-a dat prea târziu o lege proastă. Ce nu spune însă ministrul Virgil Popescu, care a ajuns chiar să instige la neplata facturilor ANALIZĂ

Vineri, 14 ianuarie, la ora 09.00 dimineața, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a dat un comunicat de presă în care anunța că a amendat doi furnizori, Electrica Furnizare și Gaz Vest, cu câte 200.000 de lei fiecare, pentru că nu au acordat clienților reducerile presupuse de legea plafonării și compensării în facturile cu consumul de energie și gaze aferent lunii noiembrie 2021. Suplimentar, furnizorii au fost obligați să recalculeze facturile. ANRE a început controlul la furnizori cu doar două zile mai devreme.

În aceeași dimineață, și Protecția Consumatorului a anunțat că a controlat 72 de furnizori, iar la 27 dintre ei s-au constatat abateri. Amenzi de 450.000 de lei, în total, prima neregulă constatată, aceeași: nu s-au acordat reducerile în facturi pe consumul din noiembrie. La fel, patru furnizori sunt obligați să recalculeze facturile.

Cu o zi înainte ministrul Justiției a cerut procurorului general al României “să ia măsurile necesare potrivit competenței legale pentru a descoperi, preveni și combate eficient orice tip de activitate infracțională ce ar putea fi desfășurată în contextul crizei energiei și a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie, cum ar fi înșelăciunea, abuzul în serviciu, concurența neloială, grup infracțional organizat, care pot afecta drepturile cetățenilor”.

Acestea după ce, în ultima săptămână, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declanșat un linșaj mediatic la adresa furnizorilor pentru că i-ar fi înșelat pe oameni și ar fi încălcat legea pentru că nu au emis facturile reduse pentru noiembrie. Popescu nu s-a sfiit să numească firmele de furnizare “hoți”, s-a întrebat retoric dacă nu cumva ele greșesc deliberat păgubind oamenii, a spus că îi suspectează de cartel pentru a ține sus prețurile de furnizare la gaz și energie și a cerut Consiliului Concurenței o investigație, asta după ce a cerut imperios ANRE și ANPC să facă controale peste tot. A ajuns chiar să ceară oamenilor să nu plătească facturile, dacă ei cred că nu sunt corecte, și să ceară recalcularea, promițând că de o lege prin care se va interzice debranșarea, chiar dacă nu plătești!

De ce e de vină de fapt și Parlamentul și Guvernul în poveste și ce nu spune Virgil Popescu

Autorul acestui text scrie din vara anului trecut despre creșterile de preț la energie electrică și gaze naturale în piețele din România (de unde cumpără furnizorii pentru necesarul de consum al clienților lor) și nu numai, și despre impactul previzibil al acestor prețuri în facturi, mai ales în sezonul rece care se apropia.

Totuși, abia la data de 4 octombrie 2021 a apărut în Monitorul Oficial OUG 118/2021, care impunea ca, de la 1 noiembrie, deci în mai puțin de o lună, să intre în vigoare un mecanism de compensare a prețurilor la energie și gaze.

OUG 118 a ajuns în parlament, unde schema de sprijin a fost extinsă. Compensarea a fost crescută și a fost introdusă și plafonarea prețurilor, în paralel cu un sistem de sprijin pentru unele firme mici și instituții. Vom explica schema ceva mai încolo. Legea de aprobare a OUG 118 (259/2021) a fost publicată în Monitorul Oficial, atenție, în data de 29 octombrie, cu două zile înainte ca furnizorii să înceapă să aplice în facturi mecanismul. Legea a apărut fără norme de aplicare.

Deși industria a atras atenția că nu sunt norme ca să poată emite noile facturi, iar schimbarea sistemelor de facturare cere timp, oficialii au spus că se vor da, și că este timp pentru furnizori să updateze softurile, mai ales că abia în decembrie se vor emite primele facturi cu consumul pe luna trecută. O necunoaștere crasă a realității: furnizorii emit tranșe de facturi în fiecare zi, nu doar la final de lună pentru luna precedentă.

Problema a apărut așadar exact în noiembrie, când unele facturi acopereau și consum de octombrie, dar și câteva zile de consum de noiembrie, care trebuia redus în aceeași factură, deși furnizorii nu aveau norme ca să știe cum fac factura. În fiecare lună în România se emit circa 9 milioane de facturi de energie electrică și patru milioane de facturi de gaze, pentru clienții casnici.

Normele au apărut abia în 27 noiembrie – deci la aproape o lună de la aplicarea legii, evident cu impact asupra sistemului de facturare ( de exemplu s-a clarificat faptul că abonamentul zilnic nu intră în calcul prețului plafonat). Și au mai clarificat din lucruri, dar nu pe toate. Și mai ales, nu au clarificat cum și la ce bază se aplică TVA în factura cu reduceri.

Ei bine, abia în data de 21 decembrie 2021 apare în Monitorul Oficial celebra ordonanță-trenuleț (130), care modifică legea aprobată de parlament mai devreme cu nici o lună, care și ea modifica Ordonanța inițială a lui Popescu dată cu o lună mai devreme. Cităm chiar din ea: “având în vedere necesitatea clarificării urgente, din perspectiva regimului TVA aplicabil, a unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şigaze naturale pentru sezonul rece 2021 – 2022 (…),  întrucât în lipsa clarificărilor referitoare la regimul TVA aplicabil, măsurile dispuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, cu modificările şi completările ulterioare, nu ar putea fi aplicate corespunzător”.

Deci, sumarizăm! Inclusiv la îndemnul ministrului Energiei, statul a declanșat un adevărat jihad la adresa furnizorilor care n-au emis cum trebuie facturile cu consum noiembrie, deși ultimele clarificări despre cum să le emită au fost date la 21 decembrie.

Despre acest balamuc legislativ care a bulversat toți furnizorii ministrul Energiei nu spune însă nimic.

Care e schema și ce au făcut furnizorii

În esență, pentru consumatorii casnici schema presupune două lucruri: plafonarea prețului la energie și gaze, pentru toți, și, suplimentar, compensarea facturii, pentru unii care se încadrează în anumite tranșe lunare de consum. Astfel, la energie, prețul final plafonat este de un leu/kWh, iar la gaze de 0,37 lei/kwh de gaze. Ulterior, la energie se acordă o reducere de 0,29 lei/kWh pentru cine consumă sub 330 kWh într-o lună, iar la gaze 33% din prețul gazului fără tarife, pentru cine consumă sub 1.000 de metri cubi de gaze în cele cinci luni (noiembrie-martie) împărțit în tranșe lunare. După toate reducerile, prețul unui kWh de energie cu poate scădea sub 68 de bani, iar cel al unui kWh de gaze sub 0,125 lei/kWh. Schema de sprijin este valabilă până la 31 martie.

Ce să facă furnizorii având în vedere caruselul legislativ de mai sus, în condițiile în care nervii consumatorilor sunt oricum întinși la maximum din cauza creșterii prețurilor iar furnizorul este oricum cel înjurat, pentru că el trimite factura?

Unii au aplicat reducerile pe baza propriei interpretări chiar dacă nu erau încă emise toate prevederile legale, cu riscul ca, apoi, când statul le returnează banii, să ajungă la conflicte: nu-ți dau înapoi atât, că trebuia să reduci cu mai puțin sau, dimpotrivă, trebuia să reduci cu mai mult.

Alții au oprit pentru câteva săptămâni procesul de facturare, și-au anunțat clienții și apoi au dat facturile reduse, la fel, unele după propria interpretare, pentru că treaba cu TVA a fost legiferată abia în 21 decembrie. Alții au splitat facturile, au emis una doar până la final de octombrie și una doar pe câteva zile din noiembrie, redusă. Toți au anunțat că în final oamenii vor primi ce li se cuvine prin lege dar că e nevoie de timp pentru adaptarea sistemelor informatice.

Cel mai prost au stat lucrurile la Electrica, cel mai mare furnizor de energie pentru casnici și singurul la care statul român este acționar semnificativ – compania a fost privatizată prin bursă, dar statul a rămas cel mai mare acționar, chiar dacă nu majoritar. Compania nu a emis până la finalul lui decembrie facturile reduse, preferând să aștepte toate clarificările, dar nu s-a oprit din facturare. Nu s-a oprit probabil și pentru că neîncasarea unor facturi o anumită perioadă genera un deficit și mai mare de cash-flow, ori Electrica Furnizare a intrat pe pierdere în ultimul trimestru din 2021. Nu a putut să scumpească la client atât de mult și atât de repede comparativ cu cât a dat în plus pe energia cumpărată în piață.

Compania și-a anunțat clienții, e adevărat printr-o formulare nefericită și parțial neclară, că nu a acordat reducerile pe noiembrie și decembrie, dar le va acorda în facturile următoare

“Facilitățile neacordate de la începutul lunii noiembrie 2021 și până în prezent vor fi oferite clienților retroactiv și integral, după citirea echipamentelor de măsurare a energiei, odată cu regularizarea consumului pentru întreaga perioadă de aplicare a măsurilor de sprijin, respectiv noiembrie 2021-martie 2022”, a anunțat Electrica Furnizare, acum o săptămână.

Asta se pare că a declanșat furia ministrului, declarațiile din ultimele zile, controalele noi, îndemnul de a nu plăti facturile, etc. Electrica Furnizare are circa 3 milioane de clienți, deci un număr imens pentru a se justifica reacția ministrului: am dat o lege de reducere și n-ați vrut să o aplicați! Însă Popescu nu a dat nume de furnizori, preferând să acuze “furnizorii” la modul general.

Inducerea de așteptări false

Scopul acestui text nu este de a “spăla” imaginea vreunui furnizor, mai ales în condițiile în care, în special la gaze, este încă neclar cât din prețurile mari din ultimul timp, inclusiv unele mărite în timpul derulării contractelor cu clienții, se datorează costului foarte ridicat de achiziție, unde furnizorul nu are ce face, și cât și dacă este și lăcomie. De asemenea, la energie electrică și furnizorii și distribuitorii au destule “bube”: facturi greșite, citiri cu întârziere, prezentate și dezbătute pe larg.

Scopul este de a arăta și cealaltă parte a lucrurilor, dincolo de declarații și amenzi, și, dacă tot ați ajuns până aici, de a nu păcăli oamenii cu așteptări false.

La cum s-au derulat lucrurile în spațiul public în ultimele zile, se induce ideea că un mare furnizor de energie și, din cate se pare, singurul mare care nu a acordat încă reducerile, a adus oamenilor un mare prejudiciu. Deci dacă firma se onora de obligație la timp, oamenii câștigau foarte mult!

De fapt nu e chiar așa, și vă invit la un calcul simplu: Electrica are jumătate din clienți în serviciu universal. Prețul de serviciu universal a fost, în noiembrie și decembrie, de circa 0,80 lei/kWh cu toate taxele incluse. Așadar, acești clienți nu primeau nimic pe plafonare, primeau însă compensare, dacă aveau un consum sub 330 kWh/lunar. Grosier, cum prețul nu poate scădea sub 0,68 lei/kWh, compensarea era de 12 bani/kWh, sau 18 lei pe lună, la o factură de 150 kWh, cel puțin așa am calculat noi. E mult, e puțin, rămâne la latitudinea fiecăruia!

Desigur, și Electrica trebuie să respecte legea ca toți ceilalți și, după tot scandalul, am aflat că ar acorda deja în facturile care se emit acum și reducerile din lunile trecute. Oficial nu a fost comunicat nimic.

De la 1 ianuarie, prețurile de serviciu universal au crescut masiv, la 1,47 lei kWh. Așadar, începând cu consumul din luna ianuarie și până la finalul lui aprilie, Electrica ar trebui  să factureze clienților undeva la 71 de bani/kWh. De data aceasta este o economie semnificativă pentru client, circa 76 de bani/kWh dacă am calculat noi bine (jocul cu TVA e complicat, pot fi diferențe de câțiva bani), deci 50 de lei pe lună la cei 150 kWh. Lucrul bun pentru clienți este că, după scandal, vor fi siguri că furnizorul le va acorda reducerile lună de lună. Însă și înainte de izbucnirea ministrului, compania anunțase oricum că își va onora obligațiile. Nu se pot face însă judecăți contrafactuale.

La gaze însă, așteptările multor oameni, mai ales dintre cei care nu înțeleg foarte bine schema, pare că vor fi înșelate, dintr-un motiv simplu: nu intră în schema de compensare, pentru că tranșele de consum pentru a li se reduce cu o treime factura ( excluzând componentele de rețea) sunt destul de mici. În noiembrie, consumul care se putea compensa a fost de maximum 154 de metri cubi. Cine a consumat mai mult n-a primit nimic.

Iar facturile nu sunt de sute de lei, ci s-a ajuns la mii de lei, și nu la nababi cu vile cu 10 camere.

Engie, cel mai mare furnizor pentru populație, a anunțat ieri că aproape jumătate din cei 1,7 milioane de clienți nu s-au calificat la reducerea facturilor cu consum noiembrie, pe care furnizorul spune că a acordat-o. 460.000 au încă, din fericire pentru ei, prețuri sub plafon (125 lei/kWh), iar alți 335.000 au consumat mai mult decât tranșa de consum care le dădea dreptul la compensare.

În decembrie, ianuarie și februarie, tranșele de consum cresc, dar până la doar 250-260 de metri cubi. Insuficient pentru aproape orice casă decentă “pe pământ” care se încălzește cu gaz, suficient și poate la limită pentru un apartament de bloc dacă va fi frig. Cu siguranță numărul celor care nu se vor califica la compensare va crește, în situația în care prețul lor din factură nu este acum peste prețul de plafon – 370 de lei/kWh. Partea bună este pentru cei care au semnat, din nefericire pentru ei, contracte noi în ultima parte a anului trecut sau acum, când prețurile sunt mult mai mari – vor plăti prețul de plafon, deci scumpirea va fi “îndulcită”.

Despre ce vorbește doar în treacăt Guvernul

Așadar, schema de sprijin are limitări, pentru unii severe, mai ales la gaz, și chiar ministrul Popescu a spus că vrea să crească ajutorul de la o treime din prețul gazului fără taxe la 50%. Nu a vorbit despre ridicarea plafoanelor de consum însă.

Așteptările de la ministru, și de la Guvern, sunt în primul rând însă să atace cauzele, și mai puțin să încerce să atenueze efectele situației, unde intră și acest joc mediatic de a arunca tot timpul vina pe furnizorii care au și ei bubele lor, dar nu pot fi făcuți acum responsabili pentru toate relele.

Energia în piață e scumpă, și nu se ieftinește, așa cum spune Popescu, într-un fel de wishful thinking. CE Oltenia, societate în dificultate pe care o are în curte, a vândut zilele astea energie cu 850 de lei/MWh cu livrare în anul 2023. Elcen a vândut în toamnă cu 1.100 de lei/MWh pentru livrare în primele luni din această iarnă cu 1.100 de lei/MWh, preț care a fost plătit de furnizori care îl vor transfera cândva în factura clientului. Prețuri de 800-900 de lei/MWh la energie vândută de Hidroelectrica și Nuclearelectrica cu livrare în acest an s-au tot văzut toamna trecută.

La acest preț de energie bandă, se mai pune un cost de profilare de 10-20% (noi acasă nu consumăm bandă), tariful de transport, distribuție, certificatele verzi, taxa de cogenerare, acciza, TVA și ajungem la….dar îi las satisfacția domnului ministru să facă un calcul să vadă prețul final pe kWh și dacă e mai ieftin sau mai scump decât acum. Poate să ia referință factura unuia dintre furnizorii săi de acasă, Electrica, căruia Hidroelectrica (celălalt furnizor al său, la altă proprietate) îi vinde curentul, pe piață, de vreo trei ori mai scump decât i-l vinde direct domniei sale acasă.

În momentul redactării acestui text, indicatorul ROPEX FM al pieței OPCOM arată un preț mediu pe toate tranzacțiile încheiate până acum cu livrare în 2023, pe toate produsele, de 445 lei/MWh. În noiembrie 2021, adică acum două luni, prețul era de doar 362 de lei. Deci nu s-a ieftinit nimic, dimpotrivă, iar pe măsură ce se fac tranzacții mai apropiate de momentul livrării prețul crește. Și, pentru 2023, acel preț a reieșit din tranzacții de doar 9 TWh încheiate până acum, iar consumul total al țării e de peste 55 pe an.

75% din sectorul de generare de energie e în curtea Ministerului condus de Popescu. Desigur, este piață, iar fiecare vinde cu cât poate în piață, este absurd să aibă cineva pretenția, ca într-o piață, Hidroelectrica, de exemplu, ce are un cost de circa 130 de lei/kWh să vândă cu 150 de lei ca să facă protecție socială.

Numai că e o piață cu deficit de energie, generat de deficit de capacități de producție, pe fondul unei creșteri a consumului. Românește spus, nu e curent suficient, și de aceea e scump. Și ultima unitate mare de generare a făcut-o Petrom, la Brazi, acum zece ani, care nu suplinește însă din capacitățile de stat închise. Romgaz-ul din curtea ministrului nu e în stare să termine noua centrală de la Iernut nici după doi ani de întârziere. Am ajuns ca, în piața spot, să se ieftinească energia doar dacă bate vântul. Desigur, am ajuns importatori neți de energie electrică.

Popescu are deci multă treabă ca să facă să apară unități noi de producție în țară. Zilele astea a anunțat că se apucă în sfârșit, va lansa mult așteptatul call de proiecte cu finanțare din bani europeni – Fondul de Modernizare, mulți bani, 15 miliarde. Până să și fie însă ceva care să producă vor mai trece ani.

La gaze, poate în sfârșit trimite în Parlament mult așteptatele modificări la legea offshore, ca să avem și noi în sfârșit gazele din Marea Neagră, pentru că legea dată în timpul lui Dragnea (atenție, Virgil Popescu era parlamentar atunci și a votat-o în final, chiar dacă ar fi vrut să atenueze unele prevederi atunci, mai ales la stabilitatea regimului fiscal) face imposibila exploatarea. Exxon n-a vrut să exploateze gazele în acele condiții, după ce le-a găsit, și a plecat. Gazele ne-ar ajunge și nouă (cinci miliarde de metri cubi pe an în plus intră în rețea) ba putem și exporta. Asta ca să nu mai tremurăm la orice fluctuație de preț iarna, când face sau nu face ceva Gazpromul pe care Popescu îl acuză de câte ori poate că e de vină pentru creșterea prețului în Europa. Apropo, poate că n-ar fi rău să semneze o firmă de la el din curte un contract pe termen ceva mai lung de import cu rușii pentru măcar un miliard de metri cubi pe an. Alții, care n-au deloc gaze, au putut!

Dar, să revenim la furnizorii “hoți”

Desigur, este ușoară flexarea mușchilor în emisiuni de televiziune unde, de la moderator la milioanele de privitori care tremură cu gândul la factura următoare, nu prea se știe în detaliu cam care e treaba asta cu energia și lumea este dispusă să înghită orice i se spune de autoritatea statului și să accepte rapid vinovații care i se servesc. Dar, dacă tot e pus pe treabă, îi sugerez ministrului să facă altceva decât să-i înjure generalizat pe toți pentru că unii n-au redus la timp o factură cu zece lei, mai ales că o parte din culpă o are și statul, după cum am arătat mai sus.

Și anume asta: să ne arate, cu concursul celor de la ANRE, câteva lucruri, public, când are timp: care este costul real de achiziție al energiei și gazelor de către furnizori de la producători, pe fiecare lună din ultimul an și pe fiecare interval de livrare ulterioară, ca să comparăm cu prețurile cu care ne vând nouă furnizorii să vedem și noi pe bune cine cât de lacom este! 

Altfel, desigur, instituții de forță vor merge în controale la furnizori să-i întrebe de ce n-au dat luna trecută o reducere de factură de zece lei și vor da amenzi! Desigur, legea, chiar și prost dată, trebuie respectată!  În final însă, nu ne ajută, că nu se ieftinește semnificativ nici gazul, nici curentul pentru mulți dintre cei care nu pot să plătească factura.

PS: Personal și ca exemplu, nu am nevoie de compensarea pe care mi-a făcut-o furnizorul de energie electrică, undeva la 30 de lei pe luna trecută. Nu mă consider bogat, dar pot să-mi plătesc factura de electricitate. Cred că și eu și alte sute de mii, sau chiar milioane, ne-am fi descurcat și fără această compensare. Și mai cred că, dacă tot vrea statul să ajute eficient, banii ar fi folosit mai mult de exemplu tatălui meu care la pensie se încălzește folosind o centrală pe gaz (nu cred că va reuși să consume în plafonul de compensare) la bloc, pentru că acum mulți ani, un alt ministru a pus umărul la dispariția multor sisteme de termoficare urbană din România, cu tot cu centralele termoelectrice aferente!

Și, atunci când au dispărut, multe dintre ele erau mai noi decât multe dintre cele puține rămase azi ca să ne aprindă lumina!