INTERVIU – Steven van Groningen, Raiffeisen Bank România: Creditarea va creşte în continuare. Nivelul de intermediere financiară este foarte redus

Creditarea va creşte în continuare însă nivelul de intermediere financiară este foarte redus în România şi putem doar să sperăm să ne apropiem de media Uniunii Europene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele şi director general al Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen.
AGERPRES - lun, 17 ian. 2022, 12:36
INTERVIU - Steven van Groningen, Raiffeisen Bank România: Creditarea va creşte în continuare. Nivelul de intermediere financiară este foarte redus

Acesta a vorbit despre impactul pandemiei şi a menţionat că este relativ uşor să ne dăm seama cum sunt afectaţi pe termen scurt clienţii băncilor, dar mult mai greu este de estimat care va fi impactul pe termen lung, a declarat şeful Raiffeisen Bank România pentru Agerpres.

Steven van Groningen a declarat că nu crede că vreodată ne vom întoarce 100% la situaţia de înainte de criză şi susţine că ne adaptăm, ca de fiecare dată când se schimbă ceva.

AGERPRES: Spuneaţi la un moment dat că băncile nu au motive să se plângă de evoluţia din 2020. Cât de sever fost impactul asupra sectorului bancar?
Steven van Groningen: Cred că impactul a fost mult mai mic decât ne-am aşteptat la începutul crizei. Mai ales din punctul de vedere al pierderii din activitatea de creditare. Mai puţini clienţi au întâmpinat probleme decât am estimat la începutul crizei. Se vede acum în rezultatele băncilor, prin reversări de provizioane create în anul anterior. Măsurile de sprijin pentru economie au avut un efect pozitiv, nu numai prin IMM Invest, dar şi măsuri cum ar fi implementarea modelului Kurzarbeit şi în România, când toţi agenţii economici şi-au dat seama că trebuie să lucrăm împreună ca să supravieţuim.

Şi noi am activat imediat programul „vacanţă trei rate”, deja înainte de moratorium. Dar am şi ajutat comercianţii să stimuleze plăţile on line şi am plătit toate facturile înainte de scadenţă, pentru a asigura lichiditate pentru furnizorii noştri. În concluzie, putem spune că sistemul bancar, deocamdată, nu a resimţit un impact prea mare.

AGERPRES: Când estimaţi că va fi depăşit momentul pandemiei, inclusiv din punct de vedere al clienţilor băncilor?
Steven van Groningen: Cea mai bună întrebare este care va fi impactul asupra clienţilor noştri pe termen lung. Este relativ uşor să ne dăm seama cum sunt afectaţi pe termen scurt. Dacă este vorba de un restaurant, hotel, sala de fitness, impactul este direct. Mult mai greu este să estimăm care va fi impactul însă pe termen lung. Cum vor fi afectate anumite sectoare ale economiei? Ce viitor va fi pentru clădirile de birouri dacă mulţi angajaţi lucrează de acasă şi nu mai doresc să lucreze la birou 5 zile pe săptămână. Sau cum se modifică comportamentul consumatorului – comandăm on line şi în viitor sau ne întoarcem la comerţul clasic? Cum va arată piaţa de apartamente în viitor? Nu cred că vreodată ne vom întoarce 100% la situaţia de dinainte de criză. Ne adaptăm, ca de fiecare dată când se schimbă ceva. Când vom fi gata? Niciodată.

AGERPRES: Câte peroane au aplicat pentru suspendarea ratelor la credite şi cum veţi proceda cu cei care nu pot relua plata acestora?
Steven van Groningen: Nu ştiu exact statisticile, dar numerele sunt mai reduse decât ne-am fi aşteptat la începutul anului. În primul rând important este să ne asigurăm că oamenii şi companiile au venituri şi continuitate în ceea ce fac şi cum fac. Dacă nu au venituri, atunci nici nu pot plăti ratele la credite. Pentru cei care nu pot plăti, aplicăm aceleaşi principii ca şi în alte situaţii dificile (criza 2009 sau credite în franci elveţieni). Cât timp ne putem aştepta la o revenire a veniturilor putem să restructurăm creditele şi să amânăm plăţile. În clipa în care este clar că nu mai sunt şanse să recuperăm creanţele, atunci ce putem face? Dacă există colateral, executăm garanţiile, dacă nu există facem „write off” sau vindem creditul unei firme specializate în recuperare. Acest lucru este evident ultimul pe care ni-l dorim şi îl aplicăm doar în cazuri în care nu mai avem chiar nicio soluţie pentru a salva relaţia cu clientul.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza anul 2021?
Steven van Groningen: Un an complicat, cu mult zgomot, obositor. Dar în acelaşi timp trebuie să fim mulţumiţi. Întotdeauna poate fi mai rău. Să ne gândim la cei care au suferit cu adevărat, cei care au trecut prin boală, cei care au pierdut rude sau prieteni sau au suferit altfel.

AGERPRES: Cum credeţi că va evolua creditarea persoanelor fizice/companiilor?
Steven van Groningen: Creditarea va creşte în continuare. Nivelul de intermediere financiare este foarte redus în România şi putem doar să sperăm să ne apropiem de media UE (dacă creştem mai repede decât mediu UE). Avem nevoie de investiţii masive în modernizare, în creşterea eficienţei, în economia sustenabilă etc. Dar nu putem să ne aşteptăm la salarii mai mari, la nivelul ţărilor dezvoltate din UE, dacă nu creştem productivitatea, iar acest lucru nu numai că necesită simplificarea birocraţiei, dar şi investiţii în tehnologie de ultima generaţie.

AGERPRES: Câte credite aţi acordat prin IMM Invest?
Steven van Groningen: Ce pot să spun e că vedem creştere pe activitatea de creditare, pe de-o parte şi pe de altă parte, un comportament foarte bun de plată al clienţilor noştri, semn că am depăşit cu bine primele valuri ale pandemiei. În primele 9 luni ale anului 2021 portofoliul nostru de credite nete a crescut cu 13% (an la an) – 12% la persoane fizice, 17% la IMM şi 14% la corporaţii mari şi medii, în condiţiile în care am adaptat oferta noastră şi ne susţinem clienţii cât putem de mult. Pe IMM Invest stăm foarte bine, am acordat deja mii de astfel de credite.

AGERPRES: Este pregătit sectorul bancar pentru a finanţa proiectele din noile programe europene?
Steven van Groningen: Cred că da, dar să nu subestimăm ce avem de făcut. Nevoile sunt mari şi există multe criterii şi condiţii care trebuie îndeplinite. Avem multe de învăţat ca sistem bancar, împreună cu clienţii noştri companii. Bani sunt, problema este să ştim să ne adaptăm cu toţii la condiţiile impuse.

AGERPRES: Ce schimbări aduse de această pandemie ar putea să rămână şi în perioada următoare?
Steven van Groningen: Asta este de departe cea mai complicată întrebarea. Sigur că vorbim de lucrul la distanţă, de acasă, de digitalizare, de shopping on line, dar întrebarea cheie este dacă şi cum o să se schimbe relaţiile interumane şi cum vom fi afectaţi noi toţi de acest lucru. Nu ştim. Ce ştim este că trebuie să ne adaptăm şi pentru asta trebuie să ne pregătim, să învăţăm, să fim deschişi, să fim flexibili; doar aşa supravieţuim.

 

Te-ar mai putea interesa și
Ce spune Rusia despre viziunea politică a lui Călin Georgescu faţă de Kremlin
Ce spune Rusia despre viziunea politică a lui Călin Georgescu faţă de Kremlin
Kremlinul a reacţionat luni în mod reţinut la victoria lui Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, notează EFE, AFP şi Reuters....
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
Scott Bessent, persoana desemnată de preşedintele Donald Trump pentru postul de secretar al Trezoreriei SUA, a declarat ...
MET a cumpărat Comax France SAS
MET a cumpărat Comax France SAS
Grupul energetic MET a achiziţionat o participaţie de 100% la Comax France SAS (Comax), proprietar, operator şi dezvoltator ...
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va discuta luni despre cele mai recente evoluţii din războiul Rusia-Ucraina cu ...